Kelemen Hunor: „Băsescu a vorbit prea mult, Iohannis a vorbit prea puțin. Trebuie să ajungi undeva la mijloc”

Monica Mihai: Bună seara doamnelor și domnilor, bine ați venit la o nouă emisiune a ediției ”Gândurile lui Cristoiu”, ediție specială în care îl avem invitat pe președintele UDMR și candidatul la prezidențiale domnul Kelemen Hunor. Bine ați venit alături de noi.
Kelemen Hunor: Bună seara, bine v-am găsit.
Monica Mihai: Bine v-am găsit. Și, bineînțeles, analistul politici și scriitorul Ion Cristoiu. Bine v-am găsit domnule Cristoiu.
Ion Cristoiu: Să precizăm pentru cei care se uită dar și pentru domnul președinte, dânsul e președinte de partid, poate să fie și viitor președinte, asta se transmite în direct, transcrierea e dată pe Mediafax și Gândul dar și pe… transcrierea și înregistrarea e și pe cristoiublog.ro și eu am o rubrică unde selectez din citatele celebre ale invitaților, bănuiesc, mai mult ca sigur…
Monica Mihai: Că vom avea și în această seară citate celebre.
Ion Cristoiu: Trebuie spus că rămâne, adică tot…
Kelemen Hunor: Încerc să vă ajut.

Monica Mihai: La citate celebre. Domnule Kelemen Hunor, vom începe cu o întrebare care este foarte la zi, în primul rând, ce veți face la moțiunea de cenzură care va fi votată joi la ora 10, va fi dezbătută și votată în parlament?
Kelemen Hunor: Suntem poate cei mai previzibili parlamentari, așa vom face cum am spus. Am semnat și vom vota. Așa am făcut și în iunie, deci nu s-a schimbat nimic. Nu s-a schimbat din mai absolut nimic și în acest moment nu cred că mai sunt șanse de a schimba ceva. Din punctul nostru de vedere lucrurile sunt foarte clare, vom vota moțiunea de cenzură.

Ion Cristoiu: Domnul președinte, înainte de a veni m-am documentat serios despre declarațiile dumneavoastră, deci le știu foarte bine. Dumneavoastră ați semnat într-adevăr moțiunea și în iunie, o semnați și acum, totuși dumneavoastră, UDMR-ul mă refer, cu guvernele PSD, chiar cu PSD-ul n-ați avut în ultimul timp, să spunem, motive de divorț. De ce sunteți așa de supărat?
Kelemen Hunor: Nu e vorba de supărare.
Ion Cristoiu: Nu, dar vă întreb de ce, care sunt motivele pentru care votați moțiunea?
Kelemen Hunor: Sunt câteva chestiuni care trebuie eventual repetate. În mai, cele întâmplate în Valea Uzului m-au determinat să spun că nu putem continua împreună și am votat moțiunea de cenzură în iunie. Au trecut, nu știu, cinci luni cât a mai trecut de atunci, nu s-a schimbat nimic în ceea ce privește întâmplările și mai ales ilegalitățile de acolo, plus eu nu mai cred că acest guvern are combustibil pentru o guvernare bună în anul care urmează. Costurile pentru a acoperi deficiturile sunt foarte mari, s-a destrămat coaliția, nu văd direcția, asta este o problemă într-adevăr uriașă, eu nu văd în ce direcție vrea să meargă acest guvern. Și dacă lucrurile nu merg bine, dacă ceva nu merge bine trebuie să pui punct. Cam atâta, eu nu vreau să intru în foarte, foarte multe detalii, dar dacă ne uităm ce s-a întâmplat sau ce nu s-a întâmplat în lunile care au trecut, altă concluzie nu pot să trag decât stop joc și altceva decât a fost până acuma. Nu mai vreau să intru în detalii, ce proiecte de legi, cum s-a comportat Ministerul de Interne, ce propuneri a mai formulat Titus Corlățean, ce proiecte sunt în derulare în parlament, nu contează. În acest moment nu văd acel combustibil, acea rezervă în această coaliție sau, mă rog, coaliția nu mai există, în guvernul PSD care permite premisele unei guvernări bune. Nu văd, asta e…
Monica Mihai: Spuneați la un moment dat despre opoziție că nu părea foarte decisă în ceea ce privește moțiunea de cenzură și dacă ar vrea să facă moțiunea de cenzură așa cum ar trebui să vină să discute cu dumneavoastră.
Kelemen Hunor: Asta a fost în mai, a fost în precedentul caz de moțiune de cenzură, în acest moment eu am spus că au întârziat. Trebuia să depună în 3 septembrie, imediat după începerea sesiunii parlamentare.
Monica Mihai: De ce?
Kelemen Hunor: Au temporizat-o ca să fie cât mai repede de campania electorală, e clar, dar acest lucru nu schimbă datele problemei. Din punctul meu de vedere în acel moment era momentul potrivit, când începe sesiunea parlamentară, pe douăzeci și ceva august, Tăriceanu a ieșit de la guvernare, s-a destrămat coaliția și puteai să pui un guvern în trei săptămâni, în patru săptămâni până la începerea lunii octombrie care să pregătească și bugetul, să nu pierdem timpul, să nu pierdem vremea fiindcă dacă mergem în acest ritm iarăși nu vom avea buget la sfârșitul anului nu vom avea buget la începutul anului, iarăși ne vom încurca pe discuțiile pe buget undeva în februarie, în martie ceea ce nu este bine. Nu trăim vremuri când poți să te joci cu astfel de chestiuni. Până la urmă pe mine, sincer, nu mă interesează nici PSD-ul, nici PNL-ul, nici USR-ul, UDMR-ul da fiindcă sunt președintele uniunii, mă interesează ce se va întâmpla cu țara mâine, poimâine, anul care urmează.

Monica Mihai: Ce fel de guvernare ați susține pentru că președintele Klaus Iohannis a declarat în acest weekend că își dorește un guvern de tranziție  cu un premier neutru, pe când știm de cealaltă parte că USR ar merge pe varianta unor alegeri anticipate. Care este varianta pe care o vedeți dumneavoastră ideală în acest moment?
Kelemen Hunor: În discuțiile mele cu colegii din parlament am spus că ar trebui discuția pe două paliere. Prima dată avem un an în fața noastră, un an electoral cu două rânduri de alegeri locale și parlamentare și de gestionat treburile țării. Trebuie să fixez acest obiectiv pentru anul care urmează. Un guvern care nu permite nici cheltuieli mari, nici derapaje economice și administrează țara așa cum trebuie, organizează alegerile locale și parlamentare. Ăsta este un mandat simplu, nu trebuie să promiți reforme în sănătate, nu trebuie să promiți… că oamenii înțeleg, într-un an electoral, spre sfârșitul unui mandat parlamentar nu poți să faci minuni și să discuți pentru următorii opt ani cu cei care vor ajunge, bineînțeles, în parlament la un moment dat dar poți să începi discuțiile de acuma. România de mult nu a mai avut posibilitatea să aibă patru ani fără alegeri, încă patru ani fără alegeri, deci opt ani, deci 2024 într-un singur an vor fi organizate toate alegerile și pe termen lung opt ani, zece ani în politică înseamnă termen lung, oamenii politici ar trebui să se gândească pe termen lung nu de la o zi la alta, poți să construiești ceva, poți să construiești ceva ce nu ai făcut în anii care au trecut. Și de aceea abordarea mea era în acest sens, în această direcție. Anticipatele, serios acuma chiar, lucrez și eu de foarte mult timp în această fabrică, știu exact cum funcționează mașinăria, alegeri anticipate e aproape imposibil să provoci, mai ales cu un an înainte de alegeri sau cu jumătate de an înainte de alegeri. Abordarea aceea cu hai să facem odată cu locale nu contează ce-a zis Curtea Constituțională, dar dacă noi vrem trecem peste Curte, peste deciziile Curții nu e fezabil pentru mine. Deci alegerile parlamentare vor fi anul viitor undeva prin noiembrie alegerile locale sfârșit de mai început de iunie, trebuie gestionată această perioadă corect, atât, nu trebuie să promiți altceva. Ce guvern? Cei care au anunțat că sunt gata pentru a prelua guvernarea, Partidul Național Liberal au anunțat și au inițiat moțiunea de cenzură, au responsabilitatea de a prelua guvernarea dacă pică actualul guvern. Noi trebuie să-i ajutăm pe ei și în urma discuțiilor vom vedea în ce mod putem să-i ajutăm. Dar mai mult în acest moment mi-e greu să spun fiindcă n-au fost discuții, n-au fost negocieri. Ludovic Orban mi-a zis foarte corect, foarte onest acum trei săptămâni când ne-am întâlnit sau ceva de genul că el va fi propunerea PNL-ului. Au luat o decizie în forurile lor de conducere, propunerea lor e Ludovic Orban. Eu am spus bine, asta e treaba voastră, dar este clar că nu rămâne țara fără guvern. Deci asta este clar. Orice om politic, dacă vrea să dea jos guvernul, trebuie să fie conștient că urmează să participe la guvernare sau să susțină un guvern, să-i ajute pe cei care vor intra la guvernare, nu poți în mod responsabil că dau jos guvernul dar nu mă interesează ce se întâmplă a doua zi. Eu de aceea am spus și în iunie vrem să știm cine va fi primul-ministru, cine va fi propunerea lor pentru prim-ministru cam cu ce program vin, am spus și acum un an de zile, fiindcă în fiecare sesiune a existat o propunere sau o moțiune de cenzură, dar niciodată nu a fost nicio șansă să fie dărâmat guvernul fiindcă PSD și ALDE, matematic, aveau majoritate.

Monica Mihai: Credeți că Pro România și ALDE va fi de acord cu această variantă în care Ludovic Orban să fie propunerea pentru premier?
Kelemen Hunor: Nu știu, n-am discutat de loc, n-am discutat absolut de loc cu cei din Pro România.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, sunteți primul politician minim responsabil care precizează că nu poți să depui monițiune de cenzură în sine. Ce se întâmplă acuma e aberant și domnul Orban, toți spun să vedem după. Eu vă întreb, foarte important, domnul președinte a lansat la Iași termenul de guvern de tranziție, ceea ce știți foarte bine nu există. Ce e ăla de tranziție? Spuneți-mi, noul guvern care va fi minoritar clar, minoritar poate ca alcătuire, va beneficia sau nu la investire de votul dumneavoastră?
Kelemen Hunor: În principiu da, dar întâi să vedem cine sunt miniștri și ce program de guvernare  există.
Ion Cristoiu: Deci nu dați în alb.
Kelemen Hunor: A, nu, nu dau niciodată în alb. În politică nu dăm cec în alb. Dar în principiu da.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră ați spus, am văzut și în altă parte că bine ar fi ca acest guvern să nu dea ordonanțe de urgență.
Kelemen Hunor: Absolut, deci fără ordonanțe de urgență.
Ion Cristoiu: Păi stați un pic, el totuși devine guvern… Puneți o condiție a votului ca el să nu fie guvern cu puteri depline sau îi sfătuiți?
Kelemen Hunor: Eu am această idee fixă, recunosc, că fără ordonanțe de urgență de câțiva ani și eu cred că mai ales într-o perioadă de scurtă durată, de un an de zile, mai ales un guvern minoritar dacă nu vrea să fie dat jos foarte repede, fiindcă acest lucru se poate face, nu dă ordonanțe de urgență. În ce domeniu să dea ordonanțe de urgență? Spuneți-mi și mie acuma o urgență în România pentru care trebuie să dai ordonanțe de urgență? Dacă vrei să dai în domeniul justiției înseamnă că n-ai înțeles nimic și nu respecți voința celor care la referendum s-au dus și au spus da, inclusiv eu așa am votat. Dacă vrei să dai pentru alegeri locale, primari în două tururi, haideți să fim serioși, am criticat de fiecare dată pe cei care au modificat legea electorală prin ordonanță de urgență. Dacă nu există vreo catastrofă, Doamne ferește, dacă nu există vreo situație de urgență nu trebuie să dai ordonanțe de urgență. Deci eu o să spun acest lucru și când vom ajunge acolo, dar încă nu am ajuns. În principiu trebuie să așteptăm.

Ion Cristoiu: Pe mine m-a interesat… Dumneavoastră ați fost destul de prudent în legătură cu noul guvern în ultima vreme, sper că nu m-am înșelat, deja sunteți de acord să sprijiniți. Problema este, sunteți de acord, că din punct de vedere parlamentar nu puteți să-i obligați să nu dea ordonanțe de urgență.
Kelemen Hunor: Nu pot. Și degeaba…
Ion Cristoiu: Deci nu putem să facem… trebuie să spulberăm… guvern de tranziție nu există, e guvern.
Kelemen Hunor: E o discuție foarte corectă și foarte sinceră. Degeaba îmi promit dacă a doua zi vin cu ordonanțe de urgență cum s-a mai întâmplat în această țară eu ce pot să fac, să mă enervez?
Ion Cristoiu: Am înțeles, dar nu se poate constituțional, nu se poate pune…?
Kelemen Hunor: Nu se poate, e foarte constituțional… constituțional nu se poate. Acest instrument constituțional stă la dispoziția guvernului, că e pentru jumătate de an, că e pentru un an, nu contează, nu poate să dea cel care rămâne după ce pică guvernul pentru perioada acea scurtă.

Ion Cristoiu: Vreau să lămurim ce știți și dumneavoastră. Deci nu există guvern de tranziție, adică un guvern care… el va fi un guvern plin până la… cu toate drepturile.
Kelemen Hunor: Absolut, absolut. Dar vă dați seama că în parlament pentru un astfel de guvern permanent va exista pericolul moțiunii de cenzură. În martie poți să dai, în februarie poți să dai, în aprilie poți să dai și va trece, nu va fi o problemă.
Ion Cristoiu: Am înțeles. Domnule președinte, eu nu știu unde e Valea Uzului și chiar am rămas surprins, iertați-mă, de tot acest… cunosc bine situația cimitirelor militare chiar din Rusia. Spuneți-mi de ce v-a supărat atât de tare și prin ce e vinovat guvernul PSD cu Valea Uzului?
Kelemen Hunor: În primul rând cei care au inițiat această intervenție nu au fost sinceri, n-au fost transparenți și n-au fost corecți. Nu au cerut avize. Dacă ei ar fi cerut avize, așa cum scrie legea, atunci poate că am fi ajuns mai repede la o soluție corectă, ei au intervenit într-un cimitir unde din punctul nostru de vedere nu trebuia să intervină în niciun fel. Era și în administrarea comunei Sân Martin, nu au cerut voie, cum aș veni eu la dumneavoastră în curte, aș construi ceva, când mă prindeți construind ceva ilegal mă supăr eu că m-ați prins, pe de o parte, pe de altă parte fiind vorba despre un cimitir militar toate părțile trebuiau implicate în discuție, așa cum e normal, cum se întâmplă peste tot în Europa, e loc pentru toată lumea…
Ion Cristoiu: Și la Stalingrad e același lucru…
Kelemen Hunor: Și pentru cei care trăiesc și pentru cei care au murit, dar nu unii peste alții ci unii lângă alții. Le-am propus extindeți , deschideți o nouă parcelă, faceți o investigație arheologică, e loc acolo să mai deschizi fiindcă așa s-a întâmplat în foarte multe locuri, au fost deschise parcele pentru fiecare armată, pentru fiecare națiune, pentru toți cei care au murit în aceste două războaie mondiale sau în alte războaie și nu trebuie să treci peste cimitirul construit, întreținut în Valea Uzului. Nu vreau să intru în alte detalii, de ce nu te-ai îngrijit de cimitirul care este în Poiana Uzului? Ăla nu te interesează, te interesează după 30 de ani acest loc fiindcă acolo, într-adevăr, după 1993 comuna Sân Martin a avut grijă de cimitir, a fost un loc unde mergeau maghiarii din Harghita și din Covasna, comemorau eroii și cu asta basta. A fost un loc unde se duceau, dar nimeni până în 93 nu s-a interesat de acel cimitir în mod real și până în 2018, până în 2019 cei din Dărmănești deloc. Deci eu am propus și o soluție la un moment dat, schimbați prefectul, că prefectul trebuia să intervină, vedeți în ce mod îl sancționați pe primarul din Dărmănești care a făcut  totul ilegal și cum restabiliți situația inițială și după aceea prin discuții se poate ajunge la această soluție deschizând o nouă parcelă fiindcă acolo în vale este loc pentru toți. Deci asta era propunerea noastră, onestă, corectă, fără jigniri fără alte… nu putem împărți trecutul, eu nu vreau să împărțim pentru că nu se poate. Dar eu cred că viitorul ar trebui totuși să-l proiectăm împreună pe bază de respect și încredere. Asta era propunerea noastră fără multe alte…
Ion Cristoiu: Deci încă o dată. Sunt unul din analiștii care nu am marșat niciodată…
Kelemen Hunor: A, și răspunsul, guvernul nu a respectat… autoritățile nu au respectat legea… guvernul trebuie să impună respectarea legii, dacă guvernul nu este în stare de ce să mai stea…
Ion Cristoiu: Dar spuneți-mi, partea maghiară, și același lucru îl voi pune părții române… pentru Dumnezeu, de ce e așa de important încât dumneavoastră să semnași o moțiune de cenzură, convingeți-mă.
Kelemen Hunor: Sentimental, vă dați seama.
Ion Cristoiu: E singurul cimitir care această problemă din România? Încercați o explicație din punctul dumneavoastră de vedere. Și pe români îi întreb. Adică de ce pentru minoritatea maghiară cimitirul ăla e un simbol ca să înțelegem noi.
Kelemen Hunor: Fiindcă a fost o bătălie între… și nu era între armata română și armata austro-ungară, era între armata rusă și armata austro-ungară în 1916, dacă nu mă înșel, și sentimental oamenii sunt legați, acolo au murit maghiarii din aceea armată…
Ion Cristoiu: Deci există în comunitatea maghiară o… acest cimitir e simbol? Ca să înțeleg.
Kelemen Hunor: Da, este un simbol, oamenii sentimental sunt legați, cum orice om este legat de…
Ion Cristoiu: Păi și guvernul României prin ce e vinovat? Credeți că a făcut el dinadins?
Kelemen Hunor: Că nu a impus respectarea legii.
Ion Cristoiu: Și de ce n-a impus?
Kelemen Hunor: Asta nu știu, asta trebuie să întrebați pe cei de…
Ion Cristoiu: Ați avut o discuție?
Kelemen Hunor: Am avut multe discuții.
Ion Cristoiu: Și ce spun, că sunt curios?
Kelemen Hunor: Mare lucru nu au zis. Au oprit la un moment dat inaugurarea cimitirului înainte de alegerile europarlamentare, după care au permis intrarea preoților și celor care au organizat pe 6 iunie, dacă nu mă înșel, acolo acel eveniment. Eu și cu 10 minute înainte de scandal am vorbit cu ministrul de Interne și am rugat-o pe doamna ministru „opriți, aveți jandarmi acolo”, să nu se întâmple ce s-a întâmplat la 10-15 minute după discuția noastră. Eu am o părere mai bună despre jandarmi, dacă ei primesc ordin știu ce să facă, dacă nu primesc ordin, cum se vede în toate pozele, în toate înregistrările au și ajutat pe cei care mergeau acolo. Deci am avut această discuție, răspuns coerent nu am primit. A fost la un moment dat undeva în iunie, spre sfârșitul lui iunie sau început de iulie o discuție între reprezentanții Ministerului Apărării de la noi și reprezentanții Ministerului Apărării din Ungaria. Noi am spus, acum specialiștii să se înțeleagă, dacă specialiștii ajung la o înțelegere, fiindcă este până la urmă o treabă militară înainte de orice, așa cum scrie și regulamentul și legea și cutuma europeană, atunci noi vom susține acea soluție. s-au întâlnit o dată, trebuia să se întâlnească în septembrie, partea română a amânat întâlnirea spunând că nu au primit răspuns de la italieni, de la austrieci, de la nu știu cine mai trebuia să vină, au amânat fără să spună până la ce dată. Deci văd iarăși acest obicei dâmbovițean de a amâna, de a rostogoli, de a nu clarifica o situație din punctul meu de vedere este o situație foarte limpede și foarte clară fiindcă există și o soluție corectă în care nu deranjezi pe nimeni. Nici pe unii nici pe alții deschizând o nouă parcelă.

Ion Cristoiu: Spuneți-mi, eu voi aborda asta pentru că, repet, aveți în față un om care chiar nu înțelege, și apropo și de guvern… chiar nu înțelege. E un cimitir, oamenii au murit acolo, pot dormi în pace toți, bun. Spuneți-mi, la ce întrebare nu v-a răspuns doamna Dăncilă, să o întrebăm noi.
Kelemen Hunor: Au fost multe discuții și înainte de alegerile europarlamentare și după, dar la acea întrebare de ce nu interveniți pentru respectarea legii nu am primit niciun răspuns. La un moment dat au dat niște amenzi, sigur, aceste amenzi…
Ion Cristoiu: Dumneavoastră spuneți că puteau să oprească…
Kelemen Hunor: Da, absolut, în aprilie… Când noi am semnalizat în aprilie încă se putea opri. Noi în aprilie am aflat de toată povestea asta, eu am înțeles că totul a început anul trecut undeva dar nu s-a finalizat.
Ion Cristoiu: Deci vă referiți la faptul că jandarmii puteau să intervină dacă aveau…
Kelemen Hunor: În iunie da…
Monica Mihai: Știți că au fost voci în perioada aceea care spuneau că acest scandal a apărut convenabil înainte de alegerile europarlamentare pentru ca UDMR să se poată delimita de PSD.
Kelemen Hunor: E o prostie cât casa, deci nu noi am inventat construcții acolo, nu noi am intervenit, deci noi până în aprilie nici nu știam că există acolo intenția de a construi ceva în acel cimitir, deci nu, chiar nu pot discuta despre lucruri care nu se leagă, nu noi am inventat, nu noi am aruncat în această campanie acest subiect. Era un primar ALDE, era un prefect ALDE, e un secretar de stat care este de la ALDE, e un secretar general care e un om cunoscut la noi în zonă, fiindcă a fost și prefect de Covasna, ei au făcut toată povestea asta nu noi.

Monica Mihai: Dar a fost mai bine pentru UDMR faptul că s-a delimitat de PSD la europarlamentare, având în vedere că ați avut și acel plus de 0,3% la europarlamentare?
Kelemen Hunor: Eu nu știu dacă era sau nu în acel moment fiindcă vedeți astfel de acțiuni ca să aibă un efect consistent nu poți să faci cu câteva zile înainte de alegeri. Noi am făcut cu câteva zile înainte de alegeri, trebuie să lași vreo două, trei săptămâni, cel puțin asta e experiența noastră politică. Eu pot să vă spun că în comunitatea maghiară acest guvern nu este văzut foarte, foarte bine. Nu vreau să vă dau un procent, e un procent foarte mare care nu au încredere în acest guvern în acest moment, dar nu au avut încredere nici în mai și Valea Uzului a mai stricat mult, mult din ce se putea face pentru comunitatea maghiară și pentru…

Ion Cristoiu: Chiar sunt surprins, cu excepția Văi Uzului, din câte știu, mai ales după 2016, guvernul PSD nu a fost atât de ostil, că știu…
Kelemen Hunor: Nu a fost.
Ion Cristoiu: Dar de ce este nemulțumită comunitatea maghiară?
Kelemen Hunor: Domnule Cristoiu, ce se întâmplă, se întâmplă următorul lucru, când investești, când asfaltezi, când construiești e vorba de chestiuni materiale, când intervine ceva sentimental dispare tot ce s-a făcut înainte. Deci în politică dacă nu există sentimental o apropiere de o anumită guvernare, de o anumită ideologie sau de o anumită abordare a problemelor societății cu asfalt și cu betoane nu poți să câștigi alegerile, nu poți să câștigi pe oameni. Trebuie să existe și ceva care e din punct de vedere sentimental și aici ei au greșit, au ostilizat comunitatea maghiară în momentul când totul în Valea Uzului s-a stricat. Da, sigur că noi am încercat să punem în aplicare înțelegeri parlamentare în care am susținut anumite proiecte de legi și PSD?ALDE a mai susținut câteva lucruri importante, am mai schimbat și în legea învățământului, deci acolo lucrurile au mers destul de bine…
Ion Cristoiu: Deci ziceți că Valea Uzului a constituit momentul de rupere. Dacă mă uit la declarațiile PNL, Rareș Bogdan, Mihai Neamțu sau chiar Ludovic Orban, din perioada anterioară, ei au fost mult mai anti-UDMR și anti-Hunor decât ale PSD-ului. Acum vă apropiați de ei?
Kelemen Hunor: Dacă sunt împotriva mea, sunt om politic, nu mă supăr, mă supăr când am mandat să mă supăr, cum se spune. Când ei atacă comunitatea maghiară atunci mă supăr, nu e o chestiune personală.
Ion Cristoiu: Dar au fost…
Kelemen Hunor: Da, ei au atacat la Curtea Constituțională toate proiectele de legi, legile votate în parlament care aveau măcar o singură frază, inclusiv Codul administrativ, pentru comunitatea maghiară, ceea ce nu e bine, dar mai știu încă un lucru de fiecare dată când un partid ajunge în opoziție încearcă să folosească cartea maghiară și PSD-ul a făcut când era în opoziție și noi eram la guvernare, deci nu există nicio diferență din acest punct de vedere, când ajung la guvernare ajung mai responsabili și aici eu nu vreau să vorbesc nici despre Rareș Bogdan, nici despre altcineva, Ludovic Orban a devenit un pic mai reținut în ultima perioadă și când vor avea responsabilitatea guvernării atunci sigur că și comportamentul lor se va schimba.
Este adevărat, după ce a dispărut România Mare, ăștia din România Mare s-au împrăștiat în toate partidele românești. Aici dacă vreți putem lua bucată cu bucată, în fiecare partid există voci când e „nevoie” sau când apare vreo chestiune apar și ei și mai pun gaz pe foc.
Dar eu cred că la o adică ar trebui să găsim cu toate partidele românești așa cum am încercat o bază de discuție. Să nu fie chestiunea minorității maghiare permanent în mijlocul războaielor politice, poți să te războiești pe multe, multe alte aspecte de la sănătate și până la infrastructură și de la mediu până la sistemul social cât vrei. Ar trebui să scoatem, dacă se poate, printr-un pact național chestiunea minorităților naționale din această luptă politică internă.
Nu mai câștigi. Eu nu cred că mai câștigi voturi în zona românească sau…

Ion Cristoiu: N-am citit până acum această declarație. E premieră? Sau ați mai zis-o?
Kelemen Hunor: Eu am mai zis până acum
Ion Cristoiu: Da, dar a trecut neobservată. Acum e chiar o știre. Deci propuneți un pact.
Kelemen Hunor: Am propus și în 2015.
Ion Cristoiu: Acuma propuneți nu ăla cu să nu se certe între ei candidații?
Kelemen Hunor: Nu, aia e…
Ion Cristoiu: Să fie un pact în care… scris sau…?
Kelemen Hunor: Scris, am propus scris. Haideți drepturile câștigate nu se ating prin fel de fel de legi, ordonanțe, hotărâri de guvern.
Ion Cristoiu: Dar nici dumneavoastră nu cereți mai multe.
Kelemen Hunor: Și orice pas înainte se face prin discuție cu toată lumea indiferent că sunt la putere sau sunt în opoziție ca să nu fie permanent un motiv de a ataca pe celălalt. Fiindcă asta a făcut PNL-ul și USR-ul și PMP-ul în această perioadă, când n-au avut alte idei atunci au atacat pe PSD și pe ALDE cu chestiunea comunității maghiare.

Ion Cristoiu: Deci vorbim de două puncte. Unu, tot ce s-a câștigat până acum post-decembrist să nu mai fie pus în discuții indiferent cine vine la putere.

Kelemen Hunor: Și orice pas înainte se face pe o dezbatere transparentă cu toată lumea.

Ion Cristoiu: Și doi, din lupta politică dintre partidele românești să se excludă folosirea… Ultima întrebare din partea mea cu Valea Uzului. Vă așteptați ca guvernul nou PNL să rezolve această chestiune? Puneți una din condiții la vot pentru acest guvern sau nu?

Kelemen Hunor: Noi am introdus în moțiunea de cenzură din iunie o frază legat de respectarea legii, inclusiv în ceea ce privește Valea Uzului, și eu sunt convins că orice guvern responsabil, când trece valul electoral, trebuie să se ocupe să rezolve această problemă, indiferent cine va fi la guvernare. Eu nu știu cine va câștiga alegerile de anul viitor.

Ion Cristoiu: E vorba de guvernul de acum, minoritar.

Kelemen Hunor: Guvern minoritar, neminoritar, dacă ei sunt responsabili trebuie să ai și curaj în politică, fiindcă cei care au avut curaj permanent au câștigat și să spui ”domnule, rezolvăm”. Nu pierde nimeni, nu iei nimic de la nimeni dacă rezolvi problema și ai închis un subiect care revine permanent și nu este comod pentru nimeni. Nu cred că pentru români este ceva comod, pentru oameni responsabili, pentru politicieni români, nici pentru noi nu este ceva comod să discutăm permanent când noi am putea pune toată această energie pentru a construi ceva în această țară că și noi vrem o țară mai bună, nu vrem o țară mai puțin bună.

Monica Mihai: Ați ridicat o problemă interesantă la începutul emisiunii, cea legată de bugetul pentru anul viitor. Domnul ministru de Finanțe a declarat în acest weekend că dacă va cădea guvernul PSD cu siguranță nu vom avea un buget pentru anul viitor pentru că va ieși un haos și nu va avea cine să-l treacă. În calitate de președinte al UDMR, în calitate de membru în Parlament, dar și de viitor candidat la prezidențiale, cum ați vedea această problemă rezolvată? Cade guvernul PSD, vom avea acest guvern care de abia se va acomoda într-o perioadă în care ar trebui deja discutat bugetul.

Kelemen Hunor: Trebuia discutat mai demult că în foarte multe țări în august, în septembrie se închide acest capitol, eu cred că în această țară mai sunt oameni care știu să facă un buget în afară de domnul ministru Teodorovici, cu tot respectul pentru el, nu cred că e singurul din această țară care știe să închidă un buget. Eu cred că sunt specialiști în minister în partide și se va face un buget dar se va face cu o întârziere. Oricum, el, până la această oră, nu a venit nici măcar cu un proiect de buget, nu știm dacă la rectificare se va mai întâmpla ceva, că trebuie încă o rectificare, nu se poate. Anul trecut nu a reușit să vină până la sfârșitul anului cu un proiect de buget și nu am nicio premisă să cred că în acest moment a rămas singurul om în această țară care se pricepe la buget. Nu, sunt mulți specialiști, se va face sigur când pleacă un guvern vine un alt guvern, face un proiect de buget relativ repede dacă este pregătit acel partid pentru guvernare. Deci nu mi-e frică de acest lucru. El zicea că dacă nu este el, nimeni nu e în stare să închidă bugetul. Haideți totuși să nu exagerăm.

Monica Mihai: Chiar și cu acea gaură de peste 8 miliarde de lei?

Kelemen Hunor: Știți care e problema cu acea gaură, noi avem încă un spațiu destul de larg, datoria publică nu este foarte mare, deci nu am depășit încă pragul, nici nu suntem aproape de pragul critic, deci putem să luăm bani de pe piață, dar depinde cu ce costuri luăm. Până când există conflict politic, până când nu se știe cine guvernează, până când nu se știe cine este responsabil pentru guvernare rămâne o lipsă de încredere pe piețele financiare și costurile cresc. Noi deja împrumutăm cu o dobândă de peste 4%, toți în jurul nostru primesc bani cu unu maxim 2,3 – 21,4, noi la 4,4 – 4,5 nu reușim să tragem. Sunt costuri uriașe și aceste costuri cresc dacă nu se știe că există o forță politică, există un guvern stabil și predictibil. Asta este problema, nu că nu am avea un spațiu fiscal destul de larg în continuare, că există, acest lucru există. Dar costurile cresc, cresc și în 2020 partea cu cheltuielile rigide cu buget au crescut, se apropie de pragul critic de 80%, au trecut de 70% și trebuie să încerci să rezolvi problema veniturilor bugetare. Noi, în acest moment, suntem pe ultimul loc și bulgarii sunt în fața noastră în ceea ce privește veniturile fiscale, nemaivorbind de TVA. Deci sunt multe, multe probleme pe care nu le-a rezolvat domnul Teodorovici și nu cred că a rămas singurul om în această țară care știe să facă buget. Sigur, în această dezbatere, domnule trebuie să rămânem noi acolo că altfel pică țara și nu vom avea buget nu stă în picioare.

Ion Cristoiu: O ultimă întrebare din partea mea pe tema relației româno-maghiară, apropo de sensibilitatea comunității maghiare o știu și a UDMR. Vă dau citire unei știri care a fost interpretată de unii ca exprimând o realitate ciudată. Aproximativ 500 de militari din MApN, SRI, STS și SPP vor participa în perioada 7-13 octombrie la exercițiul interinstituțional Concordia 19 în județele Covasna și Harghita. Au fost jurnaliști și nu dintre cei naționaliști care au văzut în asta ca o manevră a statului român… ca un răspuns la acțiunile, citez ghilimele, lui Viktor Orban în Ardeal. Nu vorbesc de Viktor Orban, știați de aceste manevre, vi se par normale, comunitatea maghiară din zona respectivă știe, e liniștită?

Kelemen Hunor: Noi am aflat când au anunțat acum câteva zile, cred că vineri sau sâmbătă când a anunțat generalul Botea dacă nu mă înșel și a zis că urmează acest exercițiu.

Ion Cristoiu: Împotriva unui război hibrid, atenție.

Kelemen Hunor: Și aici începe toată problema. Deci armata, sigur, trebuie să facă exerciții pe teritoriul țării. Acest general a dat o explicație absolut inacceptabilă din punctul meu de vedere, a vorbit de Donbas și a vorbit de Osetia de Sud unde au fost situații similare, deci a dat aceste două chestiuni. Acolo s-au purtat războaie de toată, între ghilimele, frumusețea. Noi nu suntem în această situație dacă cineva din conducerea armatei vede în secuime o problemă de genul Osetia de Sud sau Donbas eu cred că n-au înțeles nimic sau încearcă să manipuleze ceva. Deci este doctrina lui Ceaușescu, nu poți să ai încredere în maghiari, nu poți să ai încredere în secui, ei reprezintă o amenințare la securitatea națională, nu putem accepta așa ceva. Deci din punctul meu de vedere este o abordare greșită. Statul român dacă nu poate oferi altceva decât exerciții militare pe războaie hibride în secuime, nici măcar nu este la granița cu Ucraina, hai să spunem, sau undeva la marginea României, este în mijlocul țării. Dacă asta este singura ofertă a statului român nu e bine. De ce nu construiești? De ce nu vii cu o ofertă credibilă pentru cele două județe, pentru acea regiune. De 30 de ani ne chinuim, nu există infrastructură, fără infrastructură nu vin investitorii. Noi suntem acuzați că nu aducem investitori, unde să aduci dacă nu vrei să construiești nimic, dacă nu vrei să construiești autostrăzi, dacă nu vrei să modernizezi calea ferată? Deci din punctul meu de vedere este o abordare total greșită, oamenii sunt extrem de nervoși în Harghita și Covasna fiindcă ei au următorul sentiment…

Ion Cristoiu: Domnule președinte, stați un pic, dumneavoastră dați o știre, nu v-am mai auzit vorbind. V-ați mai pronunțat până acum? Nu.

Kelemen Hunor: Ce anume?

Ion Cristoiu: În legătură cu această…

Kelemen Hunor: Nu, nu m-am pronunțat pentru că nici nu am fost întrebat și nici nu am avut ocazia, nu am vrut să fac la o conferință de presă sâmbătă sau duminică la Arad când am avut conferință de presă, dar vă spun, oamenii spun de ce statul român nu are încredere în noi nici acum după 100 de ani, după 30 de ani. Suntem oameni care muncim, plătim taxele, nu am plecat din această țară, construim cât putem construi și nu vom pleca, nu vrem să plecăm. De ce trebuie război hibrid? Pentru ce? Mai ales când dai aceste exemple din Donbas și din Osetia de Sud înseamnă că ai în gândul tău ceva că oamenii vor să facă acolo o diversiune. Nu este corect, nu este corect.

Ion Cristoiu: Deci dumneavoastră, UDMR, vorbiți în numele comunității maghiare,  considerați că această operațiune, exercițiu, este inacceptabil, greșit, cum caracterizați?

Kelemen Hunor: Inacceptabil, greșit, o abordare absolut incorectă față de acea comunitate din Harghita și din Covasna, față de maghiarii de acolo. Au mai fost astfel de exerciții undeva în țară?

Ion Cristoiu: Nu.

Kelemen Hunor: Da, ok. Suntem noi fostă republică din Uniunea Sovietică? Nu. Suntem vecini cu Rusia? Nu. Au fost astfel de intervenții din partea Rusiei, cum a fost în Osetia de Sud sau în Donbas? Nu. Atunci de ce faci chestia asta? Ce vrei să demonstrezi? Vrei să transmiți că nu ai încredere în acea comunitate, în maghiarii din cele două județe? Că asta transmiți, nu transmiți altceva. Chestia aia că avem o colaborare foarte bună interinstituțională, vrem să facem nu știu ce… ok, bine, dar e o abordare greșită.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, aici sunt instituții de forță din România, nu numai MapN, credeți că acest exercițiu a fost planificat, inițiat de guvern, de președinție?

Kelemen Hunor: Nu știu. Habar n-am.

Ion Cristoiu: Oricum știrea este aceasta. Dumneavoastră în chip oficial…

Kelemen Hunor: Eu am văzut vineri sau sâmbătă când au iești și au anunțat, că până acum noi nu am știut, eu am aflat de la primarii din zonă care au primit o înștiințare în acea zi spunând că va fi un exercițiu militar, ”liniștiții pe cetățeni”.

Ion Cristoiu: Asta e o știre, cum au primit așa ceva? Bun, deci oficial, repet, dumneavoastră Kelemen Hunor în numele UDMR și a comunității maghiare considerați inacceptabilă, greșită această operațiune de război hibrid…

Kelemen Hunor: Cu această explicație.

Ion Cristoiu: Cu această explicație.

Kelemen Hunor: Cu această explicație pentru că acea explicație contează.

Ion Cristoiu: Corect.

Kelemen Hunor: Fiindcă armata face exerciții, asta se face peste tot în lume, e ok, aici nu ai ce să spui și nici nu trebuie să spui că de aceea ai armată. Dar explicația, exemplele date pe războaie hibride care nu au fost doar războaie hibride ci războaie cu forțele armate în Osetia de Sud și în Donbas e greșit.

Ion Cristoiu: Să o întrebăm mâine și pe doamna Dăncilă legat de acest exercițiu.

Kelemen Hunor: Nu știu, e programat, eu nu am răspuns pentru că nu am informații, dar nu cred că este o abordare corectă și nu am nicio problemă cu exercițiile militare, doar cu explicația și locul.

Monica Mihai: Domnule Kelemen Hunor sunteți în cursa prezidențială pentru a treia oară, în 2009 ați avut un scor de 3,83%, în 2014 un scor de 3,47%, care credeți că e scorul pe care îl veți avea în acest an la alegerile…

Kelemen Hunor: Știți, ar fi bine să intru în turul doi…

Monica Mihai: Ați zis dumneavoastră și domnul Paleologu.

Kelemen Hunor: Da, da, da asta ar fi pentru România varianta câștigătoare, indiferent dacă al câștiga Theodor sau aș câștiga eu, România ar ieși în câștig de cauză 100%. Dar noi știm cum e chestiunea votului util, noi știm dacă prezidențialele nu sunt cuplate cu parlamentare există această diferență, noi în această campanie vrem să transmitem un mesaj de viitor, un mesaj pentru ambele comunități, pentru fiecare cetățean și sper că putem demola din prejudecăți putem să readucem respectul și încrederea sau ceva din încredere putem să readucem în societatea noastră, inclusiv între comunitatea noastră și majoritatea românească. Fără respect, fără încredere nu poți să construiești nimic. Nu poți să faci nimic, nicio familie, nicio prietenie nu se poate lega dacă nu există respect și încredere. În acest moment pe oricine întrebați spune că simte lipsa de respect din partea statului. Dacă omul vede că legea nu este respectată și rămâne fără consecințe imediat pune întrebarea dacă nu respectă statul, dacă nu este în stare să impună respectarea legii eu ca cetățean ce-ar trebui să fac? Să plec sau să caut portițe mici. Nu există încredere, dacă nu există încredere… Cele două națiuni mari care sunt caracterizate de un grad înalt de încredere în societate Germania și Japonia, uite, două societăți de succes. La noi lipsește această încredere… E mai importantă decât banul, e o chestiune extrem de importantă acest capital social, respectul și încrederea.

Monica Mihai: Cine credeți că ar avea respectul și încrederea în cazul în care nu ați ajunge în turul al doilea? Cui i-ați oferi această…?

Kelemen Hunor: Vom vedea atunci, e o întrebare la care astăzi nu putem răspunde fiindcă vrem să credem că toți aceeași șansă în această luptă electorală, sigur, de fiecare dată președintele în exercițiu are un avantaj.

Ion Cristoiu: Domnule președinte, ați spus undeva că, referindu-vă la Klaus Iohannis, că domnia sa și-a pierdut jumătate din voturile minorității maghiare din 2014. De ce? Cum vă explicați? Spuneți-ne mai pe larg.

Kelemen Hunor: Noi am văzut în 2014 și am făcut și măsurători post electorale, facem după fiecare alegeri, cam 82-83% dintre maghiarii care au ieșit la vot l-au votat pe Klaus Iohannis, am făcut un sondaj acum după alegerile europarlamentare, este undeva la 40%, cam jumătate a pierdut. Nu a făcut niciun gest către comunitatea maghiară în această perioadă. Cu această lipsă de implicare se poate explica.

Ion Cristoiu: Față de alți președinți n-a făcut? Sau…

Kelemen Hunor: Față de alții, acum pot să vă dau exemple nu asta este problema fiindcă dacă vorbim de Constantinescu, vorbim de Iliescu în al doilea mandat nu de primul mandat, vorbim de Băsescu cu toate supărările și nemulțumirile față de Băsescu, e singurul președinte care nu a dat nici măcar un mesaj pe 15 martie. Nu e un capăt de lume, dar oamenii rețin acest lucru.

Ion Cristoiu: Iertați-mă, încă o întrebare în legătură cu…

Kelemen Hunor: Și a atacat foarte multe legi la Curtea Constituțională, legea învățământului, codul administrativ. Dacă vă uitați la sesizarea instituției prezidențiale, că nu vreau să spun că președintele a scris acea sesizare la Curtea Constituțională, veți găsi vreo opt pagini, care vorbește în acea sesizare de 40 de pagini, în opt pagini despre chestiunea folosirii limbii materne în administrația locală.

Ion Cristoiu: Acum nu o să-mi spuneți că un președinte german este mai naționalist decât…

Kelemen Hunor: Nu, nu, nu asta zic, eu zic că nu s-a interesat, nu a făcut niciun gest, deci este o constatare.

Ion Cristoiu: Dar ca președinte, dumneavoastră i-ați reproșat?

Kelemen Hunor: Că am propus un cod… Eu fac o constatare nu intru în aprecieri.

Ion Cristoiu: Am înțeles, asta a fost față de comunitatea maghiară, dar în legătură cu domnia sa ca președinte ați spus undeva că domnia sa a fost numai un pompier, de ce credeți, ce înseamnă asta pentru dumneavoastră, adică a fost sau nu a fost numai pompier?

Kelemen Hunor: El s-a autocaracterizat ca și un pompier atomic, eu am spus că președintele nu trebuie să fie un pompier. Pompierii sunt pompieri se ocupă de incendii, președintele trebuie să fie un lider care știe în ce direcție vrea să conducă țara și conduce țara, dă și un model fiindcă nu toate atribuțiile constituționale pot fi exercitate de la o zi la alta, dar dacă tu reprezinți un model pentru societate, ai o viziune schimbi mentalitatea societății. Eu de exemplu nu știu care este politica externă a României, dacă dumneavoastră știți ar fi bine să vorbim, de ce suntem noi ca și călărețul singuratic pe marginea Mării Negre, de ce lipsim noi din Balcanii de Vest? De ce nu suntem în colaborarea din centrul și estul Europei? Aici eu văd o lipsă de implicare a președintelui. Poate dacă avea guvernul lui era mai bine, nu-mi dau seama.

Ion Cristoiu: O întrebare, am văzut părerea dumneavoastră despre Viktor Orban, sunt de acord ca personalitate, spuneți-mi în România ar fi fost posibil un Viktor Orban ca politică în raport cu Uniunea Europeană?

Kelemen Hunor: Nu am avut un om politic de calibrul lui, deci nu era posibil, pentru asta trebuie să ai un om cu talentul lui, cu calitățile lui și bineînțeles cu majoritatea cu care a fost ales de trei ori. Noi nu am avut un astfel de lider.

Ion Cristoiu: România putea sau poate să fie Ungaria de acum în raporturile internaționale?

Kelemen Hunor: Nu trebuie să fie și nu trebuie să te uiți nici la Ungaria, nici la Polonia, nici la Slovacia trebuie să știi pentru țara ta ce este mai bine, cum poți să gestionezi relațiile internaționale multilaterale, bilaterale în Uniunea Europeană în așa fel încât acțiunea ta, țara ta să iasă în câștig de cauză. Noi în ultima perioadă inclusiv în perioada lui Băsescu nu am avut un astfel de lider, din păcate, din păcate.

Monica Mihai: Ce credeți că s-a întâmplat în acest an ați declarat și dumneavoastră la alegerile europarlamentare ați avut un plus de aproape 180.000 de voturi care au venit din comunități românești.

Kelemen Hunor: 180.000, ar fi fost bine să vină din comunitățile românești.

Monica Mihai: Au fost în plus față de ultimele alegeri.

Kelemen Hunor: Da, au fost în jur de 20.000-30.000 în plus în vechiul regat cum spunem noi.

Monica Mihai: Cum vă explicați aceasta?

Kelemen Hunor: Cu o mobilizare mai mare decât în alte rânduri, eu am avut 38.000 în 2014 de exemplu la prezidențiale în zonele unde nu trăiesc maghiarii și mă bucur că am avut aceste voturi și sper că vom avea voturi din ce în ce mai multe, fiindcă eu nu văd nicio chestiune de imoralitate sau ilegalitate să obții voturi de la români, cum și maghiarii din când în când mai votează cu partidele românești și nu văd că ar fi iarăși o chestiune imorală. Noi am pus reprezentanți în secții de votare mult mai mult decât făceam în alte dăți, încercăm să punem în continuare reprezentanți în secțiile de votare. Noi am adunat de exemplu în Gorj peste 3000 de semnături în această perioadă când era vorba de a aduna semnăturile de susținere pentru candidatura mea.

Ion Cristoiu: Hai să vedem și la alegerile de acum în Gorj!

Kelemen Hunor: Da, și sper, că eu mă voi adresa și românilor la alegerile prezidențiale, chiar ar fi culmea să nu mă adresez și românilor. Eu vreau și voturile românilor pentru că mă consider un om politic responsabil, care are o viziune pentru această țară, nu numai pentru maghiari, pentru fiecare om, pentru fiecare cetățean. Nu văd niciun lucru care e de blamat, haideți să fim serioși!

Monica Mihai: Care este viziunea pe care o aveți pentru România și cu ce oferte veniți pentru români?

Kelemen Hunor: Dincolo de atribuțiile constituționale trebuie să vorbim despre unde suntem și unde vrem să ajungem, ce rol vrem să jucăm în regiune și am spus cele două principii care trebuie cumva și valori aduse respectul și încrederea, trebuie câteva priorități formulate de către președinte, interne pe de o parte și în relațiile noastre internaționale. Eu am spus că sunt patru domenii unde președintele trebuie să spună ce crede și ar trebui să împingă societatea în acea direcție infrastructura mare, educație, sănătate și relații internaționale. În infrastructură dacă noi nu vom reuși să facem ceva în domeniul infrastructurii mari, deci nu mă interesează podulețele, feroviară, portul Constanța și autostrăzi vom pierde pariul în această zonă. În educație dacă tot spunem că România educată,  dar nu facem nimic vom pierde iarăși, nu investim în viitor. Acolo trebuie o reformă totală în 30 de ani, 28 de miniștri și 35 de reforme care nici nu erau reforme, copii care încep școala la 7 dimineață, sunt supraîncărcați, pedagogi, profesori care fac muncă de administrator în loc de profesor, nu avem buget, ne mândrim că am reușit să zugrăvim 75% din toaletele din școli, dar de fapt noi luăm un miliard de la buget și președintele aici poate să fie mult, mult, mult mai implicat indiferent de ce președinte vorbim.

Monica Mihai: Știu că dumneavoastră ați militat pentru 6% din PIB pentru educație?

Kelemen Hunor: Da, dar eu am spus și în anii care sunt în urma noastră la dezbaterea bugetului și eu cred că ar trebui să ajungem la 8%, la 9%, nu spun 12%.

Monica Mihai: Și de unde ați lua această diferență, unde credeți că este prea mult?

Kelemen Hunor: Ah, multă, multă risipă e în această țară să nu vă faceți griji de unde se poate lua.

Monica Mihai: De unde?

Kelemen Hunor: Deci în primul rând noi la veniturile bugetare stăm foarte prost, acest lucru trebuie schimbat. Trebuie să introduci câteva chestiuni care funcționează în alte țări casele de marcat on-line, ca să cureți un pic din economia neagră, din economia gri. Trebuie să mai reduci fiscalitatea și să mai faci predictibilă tot ce înseamnă politica fiscală. Nu ai voie să introduci nicio schimbare brutală așa cum s-an întâmplat în anii care au trecut și atunci vei avea venituri bugetare mult mai mari. Adică noi aici suntem dezastruos, trebuie să rămânem în competiție în această zonă în politicile fiscale ca să atragi investitori ca să creezi locuri de muncă. Dacă noi am avut această competitivitate în perioada lui Tăriceanu, încet, încet am pierdut fiindcă am umblat prost la politicile fiscale inclusiv la cota unică care nu mai este cotă unică, noi spunem că este cotă unică, dar nu. Dacă aduci venituri poți să dai la educație, dacă schimbi structura bugetului ai bani și pentru alte domenii importante. Sigur nu președintele face bugetul, nu președintele votează bugetul, dar e bine să știm ce dorește președintele, e bine să știm ce crede despre România, care sunt prioritățile pentru care luptă un președinte în mandatul său de cinci ani de zile.

Ion Cristoiu: Dumneavoastră dacă ați fi președinte ați vorbi mai mult decât președintele actual?

Kelemen Hunor: Da, deci Băsescu a vorbit prea mult, Iohannis a vorbit prea puțin. Trebuie să ajungi undeva la mijloc.

Monica Mihai: De ce ați vrea să ajungeți în turul al doilea cu domnul Paleologu?

Kelemen Hunor: Fiindcă nici el, nici eu nu dorim puterea cu orice preț și cu orice mijloace. Deci trebuie să dai puterea acelui om care nu dorește și sunt convins că nici Paleologu, nici cu mine nu dorim puterea prin orice preț, pe de o parte, pe de altă parte și el și cu mine avem o pregătire un pic diferită față de ceilalți candidați și avem o abordare mult mai echilibrată. Amândoi credem în această valoare a respectului și amândoi suntem convinși că în educație dacă nu vei investi pierzi pariul cu generația tânără și cu viitorul. Deci sunt multe, multe chestiuni comune în gândirea noastră și de aceea am spus că ar fi minunat nu numai să vorbim despre filozofia greacă sau despre Kant între cele două tururi de scrutin, ci despre faptul că noi când vorbim despre viitorul societății românești avem multe subiecte în comun și abordări foarte similare, nu identice, fiindcă nu există abordări identice de aceea eu cred că România ar avea nevoie de un astfel de președinte cum e Toader sau cum sunt eu. Eu am o experiență mai mare în politică, el are o experiență mai mare în diplomație, el este profesor, eu nu sunt profesor, dar cred că România ar câștiga cu noi mult mai mult decât va câștiga cu orice alt candidat.

Monica Mihai: Cum ați colabora cu un guvern din care ar face parte USR?

Kelemen Hunor: Trebuie să respecți votul majorității. Dacă majoritatea va trimite USR-ul în Parlament anul viitor, trebuie să accepți acest lucru. Dar ca președinte ai multe pârghii prin care poți să modelezi activitatea guvernului și aș folosi aceste instrumente constituționale și politice. Dacă ne gândim la perioada imediat următoare nu știu, USR-ul a zis că nu vrea să ajungă la guvernare, vor să ajungă după alegeri. Bun, ok, un partid dacă nu-și asumă responsabilitatea guvernării sau susținerea unui guvern dar vrea să rămână alt guvern pentru mine este o problemă. Sigur acolo există mai puțină transparență decât aș vrea eu în politică, ei nu au clarificat nici până la această oră ideologia lor, acolo de la neomarxiști și progresiști și oameni de extremă stângă sunt până la oameni de dreapta de toate felurile. Deci e bine să ai o ideologie, e bine să ai un set de valori, ei încă nu au clarificat aceste chestiuni, nu va fi ușor cu ei. Ei acum au o problemă uriașă în ce direcție ar trebui să meargă în continuare. Ei se vor lupta cu PNL-ul anul viitor la alegerile locale, în Transilvania sută la sută și din această perspectivă se și vede ei nu sunt foarte apropiați în acest moment.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară mă înșel eu sau dumneavoastră sunteți mai critic cu USR-ul decât cu PNL-ul?

Kelemen Hunor: Sunt critic cu toți și când e ceva de criticat, dar sunt în USR oameni minunați cu care noi am lucrat foarte bine.

Ion Cristoiu: Comunitatea maghiară către ce se înclină către USR sau către PNL?

Kelemen Hunor: Nu aici iarăși nu pot să spun așa o noutate că noi vedem pe măsurătorile noastre.

Ion Cristoiu: Da pe măsurătorile voastre.

Kelemen Hunor: Deci nu s-a schimbat volumul celor care votează cu partidele românești în 30 de ani, dar nu se mai votează cu PSD, nu se mai votează cu PNL, nu se mai votează cu PMP, cei care votează cu partidele românești, tinerii votează mai degrabă cu USR-ul. Asta s-a schimbat, asta se știe, dar nu a crescut numărul celor sau procentul celor care sunt activi din punct de vedere politic și votează cu partide românești.

Ion Cristoiu: Dacă votează, votează cu USR-ul.

Kelemen Hunor: Mai degrabă cu USR-ul, dar acest grup a rămas constant.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: E o întrebare bună, nu vreau să dau eu răspunsul că poate nu știu eu răspunsul, dar se poate căuta, nu vreau să vă dau un răspuns pentru că nu am un răspuns nici pentru mine însumi. Cred că tinerii sau o parte dintre tineri au văzut în USR ceva ce de fapt nu e USR-ul știți o promisiune mult mai mare, o abordare mai relaxată, mai lejeră, mai puțină încrâncenare, nu știu poate trebuie analizat nu vreau să dau eu un răspuns, dar acest lucru este clar volumul a rămas, s-a schimbat interiorul celor care votează cu partidele românești spre USR.

Monica Mihai: O ultimă întrebare din partea mea și aici vă întreb în calitate de președinte al UDMR în cazul în care după alegerile de anul viitor va fi nevoie de UDMR să participe pentru o majoritate împreună cu USR și cu PNL, v-ați alătura acestei majorități?

Kelemen Hunor: În politică permanent vrei să ajungi la putere, permanent vrei să fii parte din executiv și nu e nimic ciudat, altfel nu faci politică. Dacă găsiți un om politic care spune domnule alegeți-mă pe mine fiindcă nu vreau să guvernez niciodată, vreau să stau în opoziție, căutați un alt om politic sau un alt partid. Noi am spus de foarte multe ori că dacă există condiții și există posibilitatea noi putem intra la guvernare. Am intrat de câteva ori, am fost în opoziție de foarte multe ori, am colaborat cu cei care au fost la guvernare de două ori și nu respingem ideea de a intra la guvernare, dar nu în acest moment, nu în această perioadă. Sigur că nici acum nu aș putea să spun că nu discut dacă cineva dorește să discutăm despre o astfel de posibilitate eu nu resping o discuție, nu am respins niciodată.

Ion Cristoiu: Întorcându-ne la moțiunea de cenzură a existat în perioada asta după criza ALDE o încercare din partea PSD-ului de a îmbunătăți relațiile cu UDMR, de a vă atrage, au fost discuții?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost discuții substanțiale de niciun fel.

Ion Cristoiu: Ce înseamnă substanțiale, au fost totuși, vi s-au părut neserioase, cum vi s-au părut?

Kelemen Hunor: Nu, nu au fost abordări.

Ion Cristoiu: Nu?

Kelemen Hunor: Nu, au zis hai să vedem să nu semnați moțiunea, haide să nu votați moțiunea, dar asta este absolut de înțeles că cine este la guvernare dorește să păstreze guvernarea, dar nu au fost discuții.

Ion Cristoiu: Dar nu au fost negocieri.

Kelemen Hunor: Nu, negocieri nu au fost.

Ion Cristoiu: Nu au fost din cauza dumneavoastră sau a lor?

Kelemen Hunor: Nu, nici noi nu am căutat, nici ei nu au căutat nicio negociere. Deci negociere nu a existat.

Ion Cristoiu: Păi vor să cadă de la guvernare, nu trebuia să fie o negociere cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Cred unii da, unii din PSD vor.

Ion Cristoiu: E o știre, normal era că UDMR votează… și întrebare toate celelalte partide românești să zicem așa au anunțat că votează la vedere, dumneavoastră cum veți vota?

Kelemen Hunor: Noi niciodată nu votăm la vedere.

Ion Cristoiu: De ce?

Kelemen Hunor: Fiindcă votul secret, e vot secret, totuși nu trebuie să-ți bați joc de orice în această lume dacă vrei să pari, măcar dacă vrei să pari un om serios, că votul e secret, este secret. Eu am încredere totală în colegii mei. Noi când am luat o decizie, indiferent din 90 până în 2019 și așa va rămâne și în continuare, noi am respectat acea decizie. Deci eu nu trebuie să-i verific pe colegii mei, dacă noi vom lua hotărârea că vom vota moțiunea, vom vota moțiunea nu trebuie să arăt eu bilele. Votul secret trebuie să fie vot secret, deci nu poți să faci chiar circ să pui poalele în cap și ce vrei să demonstrezi, demonstrezi că nu ai încredere în colegii tăi cu care după aceea vrei să formezi majoritate, vrei să și guvernezi, cum adică?

Ion Cristoiu: Nu că eu sunt uimit, chiar nu a încercat PSD-ul negocieri cu dumneavoastră?

Kelemen Hunor: Păi negociere ce înseamnă?

Ion Cristoiu: Păi nu, chemare serioasă în sensul următor.

Kelemen Hunor: Chemare serioasă nu a fost, ce să negociem?

Ion Cristoiu: Păi nu, dumneavoastră cum vă explicați, vor să cadă?

Kelemen Hunor: Nu-mi explic în niciun fel, ei au încercat, au sunat la colegii mei, oare nu se poate să nu votați, au zis nu, decizia e luată.

Monica Mihai: Și asta a fost toată discuția.

Ion Cristoiu: Vă miră domnișoară?

Monica Mihai: Mă surprinde puțin, dar rămâne să vedem ce se va întâmpla joi, domnule Kelemen Hunor vă mulțumim pentru că ați acceptat invitația noastră de a sta de vorbă în această seară, domnul Cristoiu vă mulțumesc pentru această discuție, doamnelor și domnilor ne revedem mâine seară cu o nouă ediție specială. Până atunci la revedere.