Klaus Iohannis a așteptat timp de șase ani Pandemia pentru a putea face reforme

Miercuri, 17 martie 2021, pe site-ul Administrației Prezidențiale, la rubrica Agenda Președintelui, s-a ivit următorul text:

„Ora 16.00, ședință de lucru pe tema Planului Național de Redresare și Reziliență. La ședință vor participa președintele Camerei Deputaților, Ludovic Orban, prim-ministru României, Florin Cîțu, viceprimministru Dan Barna, viceprimministru Hunor Kelemen și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea”.

Din 2014, de cînd a preluat mandatul de președinte al României, Klaus Iohannis cultivă cu succes secretomania de tip securistic. Puține dintre acțiunile întîmplate la Cotroceni sînt explicate sau măcar anunțate pe site-ul Administrației Prezidențiale. În cazul de față avem un text care violează în grup Logica. Se spune că se va discuta Planul Național de Redresare și Reziliență și că vor participa Ludovic Orban, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, Florin Cîțu, în calitate de prim-ministru al României, Dan Barna, în calitate de viceprim-ministru, Hunor Kelemen, în calitate de viceprim-ministru și Cristian Ghinea în calitate de ministru Investițiilor și Proiectelor Europene. Ludovic Orban nu putea să participe în calitate de președinte al Camerei Deputaților. Dacă asta i-ar fi fost calitatea, la ședință trebuia invitată și Anca Dragu, președinta Senatului. Ludovic Orban a fost prezent ca șef al PNL, partid din Coaliția de Guvernare. Și ceilalți doi – Dan Barna și Kelemen Hunor – tot ca șefi de partide au participat. Klaus Iohannis a ținut să evită o astfel de dezvăluire. S-ar fi înțeles că la Cotroceni au fost invitați șefii de partide.

Lămurirea acestei ședințe de lucru impune convocarea cîtorva amănunte despre temă – Planul Național de Redresare și Reziliență. Consiliul Uniunii Europene a decis anul trecut, în 21 iulie, inițierea unui Pachet de redresare a economiei europene după criza provocată de Pandemie. În valoare de 750 de miliarde, suma urma să fie împărțită țărilor membre pentru ca acestea să-și refacă economia distrusă de restricții.

Așadar acest plan a fost gîndit sub semnul solidarității pe care Uniunea Europeană trebuia s-o dovedească în urma a ceea ce am putea considera ca fiind cel de-Al Treilea Război Mondial. Planul a fost inițiat și aprobat după ce, în perioada Pandemiei, Uniunea Europeană a fost criticată c-a lăsat țările membre să se descurce pe cont propriu. Însă cum Uniunea Europeană stă sub semnul obiectivului Green Deal, din start s-a gîndit ca banii primiți de fiecare țară să nu fie folosiți oricum, ci pentru trecerea la Energia verde. Dacă tot refacem economia, atunci să nu ne întoarcem la ce-a fost pînă la Pandemie. S-o refacem din perspectiva viitorului!

Așa cum arată toate documentele, cum o știe, cred, orice cetățean al Uniunii Europene, în iulie 2020 nu s-a aprobat o sumă doar pentru România, ci pentru toate statele membre. N-a fost un cadou de Moș Crăciun al Uniunii, ci o decizie impusă de dezastrul provocata de Pandemie. În stabilirea sumei s-au luat în calcul elemente obiective, pe primul loc fiind pagubele suferite. Șefii de state și de guverne prezenți la reuniune n-au avut nici o contribuție la stabilirea sumei. N-a avut nici președintele Klaus Iohannis.
Asta e realitatea.

În contra acestei realități s-a pus în mișcare, chiar din clipa deciziei de la Bruxelles, o mașinărie publicitară de partid și de stat menită a transforma într-un moment de Cult al personalității o acțiune la nivelul Uniunii Europene.

Pe vremea lui Nicolae Ceaușescu tot ce primea România pe plan extern era opera exclusivă a Tovarășului. Klaus Iohannis fiind și el un fel de Tovarăș, banii primiți de România prin simpla condiție de țară membră au fost prezentați ca rod al respectului și simpatiei de care se bucură președintele la nivel european.

Banii au fost repartizați României ca unei țări membre care a suferit economicește din cauza Pandemiei.
Potrivit mașinăriei propagandistice oficiale, banii sînt un cadou făcut României, pentru că e condusă de Klaus Iohannis.

Condiția ca o țară membră să primească suma stabilită prin Acord a fost elaborarea unui Plan național de cheltuire a banilor. Intitulat Plan Național de Redresare și Reziliență, el trebuia întocmit de Guvern și trimis spre aprobare la Bruxelles.

Anul trecut lucrul la acest Plan a fost un prilej continuu de propagandă electorală în favoarea PNL.
Înainte de a fi trimis la Bruxelles, PNNR a fost sărbătorit în cadru festiv.

Au venit alegerile. În campania electorală, PNL, avînd ca purtător de cuvînt pe Klaus Iohannis, a făcut mare caz de banii care vor veni de la Bruxelles ca urmare a Planului trimis de Guvernul Ludovic Orban. Practic toate făgăduielile electorale s-au bazat pe Banii de la Bruxelles.

Au venit alegerile. S-a format un guvern de Centru-Dreapta, de colaborare între PNL și USRPLUS. S-a aflat că în timp ce PNL-iștii foloseau Planul întocmit de Guvern pe post de antologie de făgăduieli electorale, Planul a fost respins de Uniunea Europeană. S-a impus întocmirea unui nou Plan. După investirea Guvernului Coaliția a purces la întocmirea Planului.
Cum însă partidele nu se înțelegeau la împărțirea banilor, șefii de partide au fost convocați la Cotroceni pentru o ședință de negociere sub conducerea Președintelui.

Miercuri a fost vorba de o ședință unde liderii Coaliției au căzut la un acord – în urma unor compromisuri – de împărțire a banilor.
Din toate punctele de vedere, a fost o ședință de lucru, una din numeroasele ședințe de negocieri care definesc și vor defini Guvernarea de Coaliție.

Ca de obicei, președintele a ținut să facă și din acest moment banal un moment istoric. Deși Planul nu fusese aprobat de Bruxelles, pentru că nici măcar nu era pus de Guvern în dezbatere publică, Klaus Iohannis l-a prezentat ca și cum ar fi fost valiza cu bani deja venită de la UE.

Printre altele Klaus Iohannis a purces din nou la legendarizarea acestor bani, la prezentarea lor ca alcătuind un moment mai important decît Marea Unire din 1918:

„Am convenit astăzi, în cadrul ședinței cu liderii coaliției de guvernămînt, cu prim-ministrul și cu ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Planul Național de Redresare și Reziliență care urmează să fie supus aprobării Executivului și, ulterior, transmis Comisiei Europene pentru negociere.

Cele circa 30 de miliarde de euro de care vom beneficia prin acest Plan reprezintă o șansă majoră pentru dezvoltarea României, o oportunitate care va permite economiei, dar și societății românești o rezistență sporită în cazul unor viitoare crize.

Totodată, este important să înțelegem că acest plan, prescurtat PNRR, ne oferă cel mai bun context pentru realizarea reformelor amînate atîția ani, reforme care vor îmbunătăți viața de zi cu zi a fiecărui român, prin dezvoltarea și modernizarea activității în sănătate, în economie, în educație și în administrație.”

Omului simplu, diferit de omul politic prin bun simț, încearcă o anume descumpănire la lectura zicerilor lui Klaus Iohannis. Banii care ar urma să vină de la Bruxelles după ce vom trimite Planul și mai ales după ce va fi aprobat, ceea ce înseamnă nu mai devreme de toamna lui 2021, sînt prezentați ca alcătuind condiția necesară pentru modernizarea României. Dacă, Doamne ferește, ei n-ar veni, România ar rămîne nereformată.

Președintele Klaus Iohannis e la Cotroceni din 2014. Așadar, potrivit logicii pe care o degajă această cuvîntare, el a așteptat Pandemia, pentru ca să poată să treacă la reforme. Și cum ea a venit doar în al șaselea an de mandat al lui Klaus Iohannis, abia acum se va trece la „realizarea reformelor amînate atîția ani”. Dacă nu era Pandemia, UE nu ne dădea banii. Și noi nu făceam reforme. Pandemia a fost însă un dezastru. Dacă nu era acest Dezastru, dacă nu erau restricțiile, bolnavii și morții, n-ar fi fost reforme.
România ar fi rămas în Evul Mediu.

E o premieră în istoria României:
Prezentarea unui dezastru ca o condiție pentru modernizarea țării!