Limba unește inimi

Ziua de 21 februarie a fiecărui an marchează Ziua Internațională a Limbii Materne. La inițiativa Adunării Generale a ONU, care invită statele membre „să promoveze conservarea și protecția tuturor limbilor utilizate de popoarele lumii”, această zi nu va trece neobservată.

„Limba inimii nu are nevoie de un interpret.” – Karius Rainer
(„Die Sprache des Herzens braucht keinen Dolmetscher”)

Impactul folosirii limbii materne asupra unui om este că aceasta vorbește nu doar minții celui ce o ascultă, ci cuvintele îi ajung la inimă! Limba se personalizează în funcție de glasul, gândurile și sentimentele celui ce o exprimă. Chiar dacă este ceva personal, este și ceea ce unește cel mai facil relația dintre oameni. Limba maternă este liantul comun și înțeles, o punte ce apropie prin cunoaștere, o ușă deschisă spre înțelegere, bunătate, empatie și iubire! În timp ce faptele pot să fie trecute cu vederea sau chiar uitate, cuvintele dăinuie.

Oamenii de știință estimează că există mai mult de 7 000 de limbi folosite în prezent. Formând una dintre cele mai apropiate legături care se poate crea în această diversitate, când e rostită, limba unește formele de viață atât de unic și gingaș. Fie că este legătura dintre o mamă și copilul ei nenăscut, fie că este prietenia pe viață dintre doi prieteni pe baza sentimentelor comune împărtășite ori unirea dintre doi soți care aleg cele mai sublime cuvinte pentru a-și exprima dragostea, fie că este comunicarea sinceră cu cea mai înaltă ființă din univers, în orice formă limba reușește să unească inimi!

„Limba este întâiul mare poem al unui popor.” – Lucian Blaga

Nevoia de comunicare există dintotdeauna. Limba maternă ne oferă apartenența la o familie; ne conferă siguranță și stabilitate. Este un „poem” la care fiecare contribuie prin exprimarea lui și este așternut din primele secunde de viață. Primele încercări ale unui nou-născut de a se exprima în „versuri” ritmice pe tonalități deja învățate, precum și de a da glas celor mai sincere sentimente exprimate cu atâta ardoare se fac tot în limba maternă. Potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii de la Universitatea Würzburg din Germania intitulat „Newborns’ Cry Melody Is Shaped by Their Native Language” s-a constatat că plânsul nou-născuților este în tonalitatea limbii lor materne. În cadrul acestui studiu, specialiștii au înregistrat plânsetele a 60 de nou-născuți proveniți din familii monolingve, analizând intensitatea melodică, intonația și frecvența acestora. Nou-născuții au memorat principalele modele de intonație ale limbii și s-a constatat că sunt capabili să reproducă aceste modele melodice în primele acorduri proprii exprimate prin plâns. Limba maternă are un impact timpuriu, iar nou-născuții sunt foarte motivați să imite comportamentul mamei lor, plânsul fiind prima încercare de a comunica.

Un alt studiu, „Language and the Newborn Brain: Does Prenatal Language Experience Shape the Neonate Neuronal Response to Speech?” concluzionează faptul că procesarea neuronală a limbajului nou-născutului este influențată de experiența prematură a limbajului. Creierul uman se adaptează la mediul lingvistic înainte de naștere întrucât aceste studii sugerează că este posibil ca sugarii să fi învățat despre proprietățile limbii materne în timp ce erau încă în uter. Așadar „limba” micuțului este aceeași cu a mamei, întrucât o preferă în detrimentul altei limbi cu care acesta ar putea intra în contact, se mai arată în studiu.

Analiza influenței pe care limba maternă o are încă din uter asupra unui nou-născut dovedește cât de necesară este implicarea părinților în formarea și instruirea continuă a copilului folosind limba maternă ca bază în procesul de învățare! Abordând acest subiect, site-ul jw.org, accesibil publicului larg în peste 1000 de limbi, oferă un bogat registru de informații de calitate sub formă scrisă, audio sau video disponibile gratuit la un click distanță.

„Cel care nu cunoaște limbi străine nu știe nimic despre propria lui limbă.” – Johann Wolfgang von Goethe

Forțate de situația actuală din lume, familiile sunt nevoite să emigreze. Articolul intitulat „De ce să învăț o limbă străină?” arată avantajele imediate ale învățării unei limbi străine, dar și foloasele pe termen lung ale însușirii de noi cunoștințe despre culturi și obiceiuri diferite. Articolul prezintă experiența unei adolescente care „a constatat că învățarea unei limbi străine a ajutat-o să aibă mai multă încredere în sine. «Mi-e greu să mă simt mândră de ceea ce fac», mărturisește ea. «Acum însă că învăț altă limbă, mă entuziasmez de orice cuvânt nou învățat, iar asta mă ajută să am o părere mai bună despre mine»”. O altă tânără menționează: „În general, «lumea» unei persoane surde este formată din câțiva oameni cu care ea poate comunica. Surzii apreciază sincer când le spun că am învățat limbajul semnelor american pentru a-i ajuta să afle ce spune Biblia”.

Ce minunat este să vezi că mergând mai departe de cunoașterea propriei limbi, eforturile depuse în ce privește învățarea unei limbi noi îi ajută pe tineri nu doar în a se cunoaște mai bine pe sine, dar și în a pune bazele unei societăți mai închegate prin împărtășirea cunoștințelor dobândite în „limba inimii” altor persoane.

Dar ce pot face părinții atunci când limba maternă ar avea astfel de suferit, iar copiii lor par a se înstrăina de aceasta? „Asemenea unui șanț de apărare săpat în jurul zidurilor unui castel, diferențele de ordin cultural și barierele lingvistice îi pot distanța pe copii de părinți. Prăpastia dintre ei se naște când copiii învață noua limbă mai repede decât părinții și se adâncește când copiii încep să uite limba maternă și nu reușesc să mai discute lucruri profunde cu părinții”, se menționează în articolul „Între două culturi — Cum să mă adaptez?”. Oferind sprijin și sfaturi utile, articolul continuă: „Dacă nu mai vorbești bine limba maternă, nu te descuraja. Îți poți recăpăta fluența! Încearcă însă mai întâi să înțelegi de ce ar fi util să cunoști limba maternă.”

Cu ocazia Zilei internaționale a limbii materne din acest an, Martorii lui Iehova au organizat o campanie specială în 12 orașe din țară prin care doresc să le ofere în mod gratuit oamenilor de orice limbă materiale utile pentru viața de zi cu zi. Peste 600 de Martori ai lui Iehova implicați în acest eveniment la nivel național vor îndrepta atenția asupra site-ului jw.org – cel mai tradus site din lume – prin intermediul bine-cunoscutelor cărucioare mobile care pot fi găsite în capitală și în orașele Arad, Baia Mare, Brașov, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Timișoara. În București, pot fi vizitate la Piața Unirii, Piața Romană, Gara de Nord, Piața Obor, Piața Victoriei și Ateneu. Toți bucureștenii și vizitatorii capitalei sunt invitați să solicite gratuit publicații în limba lor maternă, fie în format tipărit, fie în format electronic.

În prezent, este nevoie de o analiză a nivelului cunoașterii limbii materne, a gradului de apreciere a acesteia în ce privește materializarea ei printr-un mod de exprimare cât mai curat și îngrijit. Asemeni unui artist care implică nu doar mintea, dar și inima în creația sa, cu fiecare exprimare în limba maternă se pot crea adevărate opere de artă. Îmbogățirea constantă a paletei de culori din vocabularul propriu va face ca lumea din jurul nostru să capete o altă formă, mai plăcută, mai demnă și mai empatică. Cât de important este așadar să nu ne distanțăm de limba gândurilor noastre, limba sentimentelor noastre, limba trăirilor și a inimii noastre, care ne face unici și ne unește!

Prin amabilitatea Departamentului de informații publice al Martorilor lui Iehova