Ludovic Orban a transformat în sărbătoare națională inaugurarea unor planșe ale șantierului despre care nu știm dacă se va deschide sau nu

N-a scăpat nici măcar unui ochi obosit, care n-a cunoscut încă publicitatul Vizik, belșugul de prezențe mediatice ale lui Ludovic Orban. De la instalarea sa la Victoria în 10 octombrie 2019, Ludovic Orban a lăsat impresia unui politician nedus la presă. Hămesit după apariții în presă după ani de ținere deoparte de prim planul media, invitat doar cînd PNL uita să trimită un reprezentant la o flecăreală numită pompos talkshow, Ludovic Orban și-a făcut o politică din consumul excesiv de apariții în presă. Au fost zile cînd premierul a trecut pe la Victoria doar pentru a prezida o ședință de Guvern. În rest a fost tot timpul prin studiouri. Dar și la Guvern a venit tot pentru a se da huța în leagănul plăcut al cultivării mediatice. Un obicei grețos moștenit de pe vremea lui Victor Ponta face ca debutul ședinței de guvern să fie transmis în direct de televiziunile de știri, și așa în criză de transmisii menite a umple programul zilnic într-o țară în care demult nu se mai petrece nici o știre. Regizat în chip PR-istic, acest debut dă premierului posibilitatea de a arăta națiunii telespectatoare că el e Jupînul. Caracterul de regie ieftină, potrivit căreia premierul, așezat în fund în capul mesei, ia la întrebări miniștrii și aceștia îi răspund pupîndu-i masca pe post de papuc turcesc, e confirmat de un adevăr:
De cinci ani, de cînd durează obiceiul, n-a fost surprins în transmisie directă nici un moment de minimă independență a miniștrilor față de premier.

În ultima vreme însă virusul mediatizării cu orice preț a devenit în cazul lui Ludovic Orban și mai agresiv. Interviurilor date succesiv televiziunilor amabile contracost cu Puterea li s-au adăugat transmisiile în direct din țară. Ai crede, urmărind aceste transmisii la concurență cu numărul de infectări, că țara e pentru Ludovic Orban un birou de lucru așa cum pentru Nicolae Ceaușescu era Republica Socialistă România un șantier.

Cora Muntean a avut curiozitatea să verifice momentele în care Ludovic Orban s-a dat în stambă pe cuprinsul patriei. Și a descoperit o realitate halucinantă, pe care ar fi invidiat-o în cor Gogol, Caragiale și Hašek.  Premierii postdecembriști de pînă acum s-au remarcat prin clișeul numit Tăierea de panglici. Deschiderea unui șantier de șosea sau inaugurarea unui căpețel de autostradă a fost pentru premierii postdecembriști prilejul ideal de a se transmite în direct încă o realizare a regimului. Rămîne un mister de ce găina simte nevoia să cotcodăcească ori de cîte ori face un ou. Ea produce zilnic un ou și prin urmare facerea unui ou nu mai merită demult breaking news-ul unui cotcodac. Premierii de pînă acum ai României au transformat în cotcodăcit mediatic tăierea de panglică. Și Ludovic Orban merge prin țară pentru a cotcodăci mediatic c-a făcut un ou. Numai că el nu face nici un ou. El cotcodăcește că în viitor, cîndva, va face un ou. Pentru că Ludovic Orban nu inaugurează nimic în realitate. Solemnitățile transmise în direct sînt de la semnarea unor contracte de fezabilitate. Cora Muntean trece în revistă numeroase astfel de momente de cotcodăceală festivistă. Unul dintre acestea, petrecut pe 26 august a fost semnarea unui studiu de fezabilitate. Nu studiul, ci contractul de elaborare a studiului de fezabilitate și a proiectului tehnic de execuție pentru Drumul Expres Găești-Ploiești. Ca de obicei, Ludovic Orban a ținut și un discurs. Cităm:

„Punem astăzi bazele proiectului de construcție a Centurii Găești, de care cetățenii orașului au atîta nevoie. Obiectivul va fi parte din drumul expres Ploiești-Găești, un drum necesar care urmează să facă legătura între autostrada București-Ploiești, cînd va fi gata, pînă la Brașov și autostrada A1”.

Premierii de pînă acum tăiau panglici. Chiar dacă sub semnul publicității politice, momentul avea o justificare. În realitate se întîmplase ceva. Ludovic Orban nu taie nici o panglică. El regizează solemnități, imediat reflectate de presa miluită, din prezentarea unor planșe, din semnarea unor contracte de fezabilitate, din inaugurarea unor manevre de găsit banii. La Arad s-a desfășurat astfel solemnitatea „Semnării Acordului de colaborare pentru identificarea surselor de finanțare necesare realizării obiectivului de investiții: Regenerare patrimonială a Cetății Aradului”. Cuvîntarea lui Ludovic Orban a sunat așa:

„Ne angajăm, după ce am consultat Comisia Europeană, și după ce vom ști care este structura fondurilor europene pe Programul 2021 – 2027, că vom identifica resursele financiare necesare pentru finanțarea acestui proiect. Cetatea Aradului este locul în care s-au petrecut evenimente istorice extrem de importante, este o bijuterie care, din păcate, nu a fost scoasă la lumină și nu a fost pusă în valoare”.

De unde s-a inspirat Ludovic Orban în cultivarea festivismului planșelor?
Nu de la găină. Serioasă, aceasta cotcodăcește doar după ce face oul, nu înainte și cu atît mai puțin cînd are de gînd să facă un ou. Ludovic Orban s-a inspirat din literatura proletcultistă a anilor staliniști de la noi. Toate romanele, toate piesele de teatru, conțineau în mod obligatoriu ceea ce numea aducerea viitorului în prezent. Eroul pozitiv, activistul de partid, era surprins în capătul unui teren pustiu, plin de buruieni, pe care urma să se ridice o fabrică, un combinat. Preț de o pagină în fața ochilor de activist se desfășura, descris amănunțit combinatul deja construit, forfotind de muncă și cu steagul partidului fluturînd pe turnuri. Critica de îndrumare numea asta perspectiva viitorului. Prezentul e cum ea- zicea critica de îndrumare-, plin de buruienile trecutului. Da, dar artistul trebuie să vadă nu prezentul, ci viitorul. Acolo unde în prezent e o groapă de gunoi el trebuie să vadă viitoarea termocentrală.

Joi, 27 august 2020, Ludovic Orban a făcut o vizită la Brașov. Potrivit presei:

„Vizita s-a încheiat la CATTIA, unde oficialilor guvernamentali li s-au prezentat primele imagini ale Spitalului Regional Brașov, o clădire cu șase corpuri, șapte etaje și heliport, și o structură de specialități medicale care să acopere nevoile tuturor celor trei județe pe care le deservește, la cele mai moderne standarde.”

Cu acest prilej în fața planșelor, Ludovic Orban a visat cu ochii deschiși în numele brașovenilor:

„Deja Primăria Municipiului a făcut pași extrem de importanți în direcția construcției acestui spital extrem de necesar pentru Brașov. Există contract semnat în noiembrie pentru realizarea studiului de fezabilitate și a studiului de fundamentare, contractul este finanțat de BERD, lucru care arată soliditatea acestui proiect. Faptul că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a acceptat să fie în parteneriat cu Primăria Municipiului Brașov și să finanțeze practic cele mai mari cheltuieli din realizarea studiului de fezabilitate arată faptul că proiectul este finanțabil, un proiect serios, realizat cu cea mai mare viteză.”

O asemenea perspectivă ne propune Ludovic Orban. Guvernul PNL, deși e de 10 luni la Victoria, n-a făcut nimic în afară de jaf, gafe și publicitate mediatică penibilă. Nu-i nimic, ne spune Ludovic Orban solemnizînd prezentarea unor planșe, trebuie să vedem în viitor.