Cum o bucurie nu vine niciodată singură, Editura RAO a făcut posibilă scoaterea din teascul îmbibat de plumb a părții a doua a Lumii de azi, cu o lămurire pe care am ținut să o așez chiar la începutul volumului.
În urmă cu niscaiva ani, mai precis în 2017, reușeam să-i adun laolaltă, în paginile cărții Lumea de azi (partea întâi), apărută tot la prodigioasa editură RAO, pe Ștefan Mitroi, Ion Panaitescu, Dan Caragea, Alex Mihai Stoenescu, Stelian Tănase, Simona Trifu, Iosif Boda, Nicolae Dan Fruntelată, Radu Paraschivescu, Ioan Peia, Sever Voinescu, Dumitru Vasile-Delceanu, Viorel Roș, Freddy Gârbaci, Augustin Buzura și un personaj fictiv (a cărui asemănare cu Radu Cosașu nu era deloc întâmplătoare!), într-o serie de convorbiri nicidecum convenționale. Scriam atunci că am șovăit nițeluș înainte de a alege titlul volumului, însă, în cele din urmă, am optat pentru Lumea de azi, inspirat de Lumea de ieri a lui Stefan Zweig și de Lumea de mâine a lui Ion Biberi. Deși în Lumea de azi e și ceva din cea veche, de ieri, dar și din cea viitoare, de mâine…
Consecvent ideii că interviul este nu doar o formă literară prin care oamenii cu oareșce însemnătate, locală, națională sau internațională, acceptă să se mărturisească publicului, ci și o perspectivă personală asupra lumii înconjurătoare, am simțit nevoia unei continuări a proiectului. De aici și până la taifasurile cu Ion Cristoiu, Alexandru Athanasiu, Cornel Nistorescu, Valeriu Stoica, Filip Florian, Marius Tucă, Ștefan Cazimir (decedat între timp, Dumnezeu să-l odihnească în pace!), Florentin Țuca, Vladimir Bogdan Iarema Brylynskei, Octavian Știreanu, Sorin Poclitaru, Gheorghiță Ciocioi și Teodor Ilincăi n-a fost decât un pas. De asemenea, am adăugat și două dialoguri de-ale mele cu Florian Saiu, precum și începutul altuia cu poetul și publicistul Lucian Avramescu, plecat în prag de iarnă să sape prin ceruri după stele, dar ale cărui răspunsuri se întrezăresc lesne din întrebările împănate cu memorabile citate din ultima sa proză – Despre singurătate. Recitat fie-ți numele în veci, prieten drag !
Lumea de azi (partea a doua) o completează pe prima și ambele sunt mărturii despre trecutul, prezentul și viitorul spațiului care se numește încă România, fără ca asta să însemne că mânia – cum sugerează denumirea republicii înfășurată sfânt în tricolorul roșu, galben și albastru – ne caracterizează ca neam, dimpotrivă… Dacă nu mă credeți, purcedeți degrabă la citirea cărții abia ieșită din teascul mirosind a cerneală tipografică și a trudă.
Lasă un răspuns