Liderii coaliției PSD-PNL au decis ca medicul Cătălin Cîrstoiu să fie candidat comun la Primăria București

Mafia Siciliană și ‘Ndrangheta: lux, crime și putere

Dacă îl întrebați pe Maurizio Carta cum arată mafia, vă va duce în zonele rezidențiale din capitala siciliană Palermo. Acolo, sute de blocuri de apartamente gri, dezolante și fără identitate, mărginesc suburbiile și o mare parte din centrul istoric. Este rezultatul unei frenezii de construcție din anii 1960 și 1970, când Vito Ciancimino, un mafiot din clanul violent Corleonesi, a ordonat demolarea splendidelor vile Art Nouveau pentru a face loc blocurilor turn brutaliste, acoperind cu tone de beton vaste zone naturale și grădini. Acesta este unul dintre cele mai întunecate capitole din urbanizarea postbelică a Siciliei și va rămâne în istorie drept: „jaful din Palermo”.

Mafia siciliană declarase că planificarea urbană din Palermo urma să fie controlată de Ciancimino, care, în anul 1959, a fost numit șef al lucrărilor publice de către administrația publică. „Cuvântul jaf nu a fost ales la întâmplare pentru a descrie acea perioadă. Precum niște barbari jefuitori, mafioții au devastat orașul cu ciment, desfigurându-i parcurile, peisajul și frumusețea naturală” subliniază Carta, profesor de planificare urbană la Universitatea din Palermo. Molozul provenit din demolări și materialele de construcție au fost aruncate pe coastă, provocând poluarea plajelor, multe dintre acestea rămânând și astăzi inaccesibile înotătorilor. „Odată cu jaful din Palermo, mafia și-a expus enorma putere criminală”, spune Carta. „Au trimis un mesaj instituțiilor, arătând clar că ei, șefii, aveau puterea de a schimba nu doar legile care reglementau proiectele de urbanism și forma orașului, ci și climatul local. Palermo fusese construit pentru a permite brizei să ricoșeze de pe munți și să se învârtă înapoi, în jos, pentru a răcori orașul. Cu acele construcții impunătoare ridicate de-a lungul coastei și la poalele munților, Palermo a devenit un oraș fierbinte, sufocant, sufocant. Șefii au trimis, de asemenea, un mesaj miilor de cetățeni care rămăseseră fără adăpost după cel de-al doilea război mondial: dacă acele familii și-au găsit o casă, a fost datorită mafioților”.

La trei secole după ce Papa Urban al VIII-lea i-a încredințat planificarea arhitecturală și urbanistică a Bisericii Catolice lui Gian Lorenzo Bernini, pentru a reprezenta Vaticanul ca pe o forță triumfală, mafia se folosea de arhitectură pentru a-și etala puterea. Mafioții au schimbat forma orașelor italiene, devastând peisajele cu beton pentru a-și afirma autoritatea. Pentru că arhitectura mafiotă, la fel ca toate activitățile clanurilor, are o sintaxă, o logică și o funcție proprie. Bernini a proiectat splendida Fântână a celor patru râuri din Piața Navona și Piața Sfântul Petru din Roma. Ciancimino, care nu era nici artist, nici arhitect, a autorizat construcția a 4 000 de blocuri de apartamente în Palermo, dintre care aproape jumătate au fost construite de companii care aveau legături directe cu clanurile Cosa Nostra. Reporterii The Observer au călătorit în regiunile din sudul Italiei cu un istoric de crimă organizată. Dovezile mafiei se regăsesc în înlocuirea reședințelor rafinate din secolul al XIX-lea cu blocuri de beton și în zecile de construcții neterminate și dărăpănate de pe malurile unor plaje spectaculoase, unde mafioților, care aveau legături cu administratorii publici, li s-a permis să construiască. Și acolo se poate vedea ce este mafia privind vilele nerușinate și ostentative ale șefilor, fiecare dintre ele o demonstrație de forță, la fel ca monarhiile și dictaturile. Sacrificarea orașului Palermo este poate cel mai clasic exemplu al modului în care mafia siciliană nu numai că a ucis și a sărăcit, dar a și pătat peisajul prin proiecte de construcție care, după ce a luat banii pentru finalizarea lor, au fost de obicei lăsate neterminate. La sfârșitul anilor ’70, super-șeful clanului mafiot, Michele Greco, supranumit „Papa” și șeful Cupola, organismul de conducere al Cosa Nostra, și-a fixat ambiția pe Pizzo Sella, un splendid promontoriu din golful Palermo care domină orașul și plaja din Mondello. Potrivit procurorilor, Greco și-a dat binecuvântarea pentru construcția a 314 vile ilegale aici. Când autoritățile au început să investigheze schema, era deja prea târziu. Jumătate fuseseră construite, iar cealaltă jumătate rămăsese neterminată. În prezent, Pizzo Sella, cunoscut sub numele de „dealul rușinii/dezonoarei”, este un loc în care scheletele celor 170 de vile, unele dintre ele confiscate de autorități, dar care nu au fost niciodată rase, se descompun încet, și care au devenit o groapă de gunoi în aer liber, ocupată de șobolani, o cicatrice adâncă pe unul dintre cele mai frumoase promontorii din Sicilia.

Pentru mafie, arhitectura nu este doar o demonstrație de putere, ci și o afacere extrem de profitabilă pentru clanuri, care, din cauza corupției din sectorul lucrărilor publice și a firmelor de construcții legate direct sau indirect de crima organizată, au adunat milioane de euro de-a lungul anilor furnizând materiale de construcție și beton nefortificat, care cuprinde o cantitate disproporționată de nisip și apă și foarte puțin ciment, pentru a construi străzi, școli, spitale și poduri în locuri predispuse la alunecări de teren sau inundații, de-a lungul falezelor și în zone cu risc hidrogeologic și seismic ridicat. În Castel Volturno, la aproximativ 50 de kilometri nord-vest de Napoli, într-un peisaj de o frumusețe ieșită din comun, între Muntele Dragone și insula Ischia, au fost ridicate 24.000 de construcții ilegale, multe dintre ele pe malul mării. Mii au fost confiscate sau sechestrate, iar ruinele altora sunt împrăștiate pe 17 mile de plajă – ca niște artefacte arheologice dintr-un dezastru post-apocaliptic. Lucrurile se schimbă atunci când șefii își construiesc propriile case. Vilele mafiote reflectă personalitatea locuitorilor și caracterul clanului pe care îl reprezintă. Vilele șefilor din Sicilia și Camorra, de exemplu, au fost proiectate pentru a comunica puterea din punct de vedere estetic – vile maiestuoase care seamănă cu cele ale prinților sau ale marilor duci. În orașul Casal di Principe, teritoriul unuia dintre cele mai puternice clanuri Camorra, care a inspirat serialul de televiziune despre crime Gomorra, șeful șefilor, Walter Schiavone, și-a făcut construi o vilă care era modelul exact al casei lui Tony Montana, gangsterul fictiv interpretat de Al Pacino în filmul lui Brian De Palma, Scarface – și care este cunoscută chiar sub numele de Villa Scarface. Stefano Bontate, un șef al mafiei siciliene, a locuit într-o serie de apartamente și vile luxoase în Palermo și de-a lungul coastei provinciale. El a fost împușcat, în 1981, cu un Kalașnikov de unul dintre cei mai înrăiți ucigași din Cosa Nostra, Giuseppe „Scarpuzzedda” Greco. Scarpuzzedda, care se lăuda că a ucis aproape 60 de persoane, deținea o vilă de aproape 40 de metri înălțime, cocoțată pe o stâncă de pe coasta din Mongerbino. Vila, acum confiscată și abandonată, are o scară care duce direct în mare. Scarpuzzedda a fost ucis la ordinul șefului șefilor clanului Corleonesi, Salvatore „Totò” Riina. Și acesta deținea mai multe vile, dar a ales să își păstreze reședința în centrul orașului Corleone, unde s-a născut. Chiar și aici, mesajul era clar: șefii puteau construi oriunde în lume, dar au ales să își construiască locuințele pe teritoriul lor, chiar dacă acest lucru era mai puțin strălucitor. Șeful Camorra, Gennaro Marino, supranumit „McKay”, s-a îndrăgostit de dacea tradițională rusă. Cu o avere impresionantă, acumulată din traficul de cocaină, ar fi putut cu ușurință să cumpere una în splendidul parc montan Ruskeala, la 185 de mile de Sankt Petersburg. În schimb, a ales să construiască una în bastionul său, cartierul Secondigliano, una dintre cele mai degradate zone din Napoli. În mijlocul gunoaielor și a degradării, Marino a construit o dacea rusească înconjurată de palmieri libieni scumpi. La patru minute de dacea lui Marino, un alt puternic șef al Camorrei, Cosimo Di Lauro, cunoscut sub numele de „Designer Don” pentru pasiunea sa extravagantă pentru hainele elegante, locuia într-o vilă în stilul anticului Pompei, înconjurată de o terasă cu vedere la Muntele Vezuviu.

Dar nu tuturor mafioților le place să se afișeze prin arhitectură. Șefii mafiei calabreze, ‘Ndrangheta, una dintre cele mai puternice organizații criminale din lume, au o abordare diferită. Clanurile calabreze au o filozofie diametral opusă celei a omologilor lor sicilieni și campani. Ndrangheta știe că o locuință rafinată sau impunătoare generează invidie, un sentiment pe care șefii calabrezi doresc să îl evite în rândul populației generale. Unul dintre cei mai sângeroși șefi calabrezi, Antonio Pelle, a locuit într-o casă monotonă care arăta precum un cub uriaș de ciment în orașul San Luca. Pelle dorea camuflaj, unul dintre motivele pentru care ‘Ndrangheta preferă buncărele în locul vilelor luxoase de pe malul mării. Timp de decenii, mafia calabreză a planificat și construit orașe-oglindă elaborate sub satele sale. O lume subterană de scări glisante, trape ascunse și guri de vizitare legate prin tuneluri nesfârșite care se unesc și se separă, ducând la rute de scăpare printre canalizări sau printre mărăcini pe malul unui râu. În ultimii 30 de ani, autoritățile italiene au descoperit peste 400 de buncăre în Calabria, descrise de anchetatori ca fiind lucrări de inginerie superioară. „La prima vedere, casele șefilor par complet normale”, spune maiorul Carmelo Aveni, un fost comandant al Cacciatori – sau Vânătorii – o unitate de comando de elită antrenată să scoată mafioții din buncărele lor prin fumigene. „Nimic nu te-ar face să crezi că există tuneluri sau un buncăr subteran. Apoi începi să inspectezi fiecare colțișor al casei: pereții, podelele, scările pot ascunde un tunel. Am găsit chiar și pereți cablați la un dispozitiv electric. Trebuie doar să apeși un buton pentru a muta peretele”. Pasquale Marando, din ‘Ndrangheta, a construit un buncăr secret a cărui intrare era gura unui cuptor de pizza. La mai puțin de 16 km distanță, Ernesto Fazzalari, căruia i-ar fi plăcut să tragă la trap cu capetele victimelor sale decapitate, locuia într-o ascunzătoare de 10 metri pătrați în munții din sudul Italiei. Când autoritățile au venit după el, în 2004, Fazzalari evadase deja printr-un tunel pe sub chiuveta din bucătărie. Șefii mafioți își petrec mult timp acasă, departe de ochii rivalilor lor și ai autorităților. În casele lor organizează reuniuni, se încheie alianțe și se întâlnesc cu politicieni; din acest motiv, locuința mafioților trebuie să reflecte o altă cerință importantă: confortul. Designul interior poate fi mai puțin important pentru mafioții calabrezi, dar este crucial pentru șefii Camorra, ale căror case sunt pline de lux somptuos. Șeful napoletan Pasquale Fucito, poreclit „Marțianul”, și-a echipat locuința cu lei de porțelan, mânere de aur pentru uși, clanțe din cristal Swarovski și suporturi pentru prosoape cu pietre prețioase. Când, în primele ore ale zilei de 27 octombrie 1991, un incendiu teribil, opera unor piromani, a devastat teatrul Petruzzelli din Bari, vechi de secole, șeful Camorrei, Maurizio Prestieri, a trimis câțiva dintre oamenii săi la locul dezastrului pentru a jefui tot ce au găsit, inclusiv tapițeria neprețuită din secolul al XVII-lea. A pus să fie curățată și instalată în casa sa. În aceeași zi în care teatrul Petruzzelli a fost distrus, zeci de soldați italieni au făcut un raid în mega vila puternicului șef al Camorrei, Pasquale Galasso. În casa sa, situată pe o suprafață de 30.000 de metri pătrați între Poggiomarino și San Marzano, cu terenuri de fotbal, saune și un depozit în care își ținea colecția de Ferrari și Porsche, se afla și muzeul său personal de artă. Opere de artă furate din toată Italia ajunseseră acolo. Printre tablouri, antichități Ludovic al XIV-lea și statui antice, anchetatorii au fost uimiți să găsească un tron din aur masiv. S-a dovedit că tronul aparținuse cândva lui Francisc al II-lea din dinastia Bourbon, ultimul rege al Neapolelui.

La fel ca peisajul, care a fost atât de brutal marcat de nebuniile urâte și de afișările amenințătoare ale bogăției mafiote, Galasso își plasase propriul simbol excesiv al puterii în mijlocul imensului său living. Când a devenit informator al justiției italiene, casa a fost predată autorităților. Folosită acum parțial pe post de cazarmă a Guardia di Finanza, cea mai mare parte a acesteia, precum și o mare parte din arhitectura mafiotă a Italiei, se prăbușește acum încet la soare.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Mafia Siciliană și ‘Ndrangheta: lux, crime și putere”

  • Noi i depasim atat in coruptie cat si in volumul banilor negri.Daca astia (italienii) comanda trei sau patru regiuni,la noi Mafia controleaza toata Romania.Noi am reusit ce numai mexicanii au mai reusit,si anume sa transforme Statul in Mafie.De fapt Romania nu mai este demult o tara,Romania este ea insasi un cartel mafiot.Si ca vechime suntem mai vechi ca si mafia italiana,aia au inceput in Sicilia in secolul 19,noi am inceput in secolul 18 pe vremea domniilor Fanariote.Noi avem cea mai veche mafie din Europa,primii Capo di tutti capi Europeni au fost domnitorii Fanarioti.Daca cititi „Ciocoii vechi si noi” ai lui Filimon o sa vedeti ca noi le dam clase la Italieni.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *