Magistrații mai fac o încercare. Cer Guvernului să nu trimită în Parlament proiectul de desființare a Secției Speciale

Domnule prim-ministru Florin Cîţu,
Domnule viceprim-ministru Ilie-Dan Barna,Â
Domnule viceprim-ministru Kelemen Hunor,
Doamnelor si domnilor ministri,

Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO) și Asociația Procurorilor din România (APR) va transmit

SCRISOAREA DESCHISĂ

prin care va solicita sa nu trimiteti in Parlament proiectul de desfiintare a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), propus de ministrul justitiei, Stelian Ion.

In primul rand, subliniem ca SIIJ este singura unitate de parchet in afara controlului si influentei politice, dat fiind ca numirea procurorilor in aceasta sectie se face doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei, ai carui membri sunt alesi democratic, in adunarile generale ale judecatorilor si procurorilor. Neimplicarea politicului in numirea procurorilor din aceasta sectie este o necesara garantie de independenta pentru magistrati, ce reflecta standardele europene, dar, mai ales, garantia, pentru cei anchetati sau judecati, ca procurorii si judecatorii vor avea in vedere doar probele dosarului si legea atunci cand vor dispune o masura sau vor pronunta o hotarare.

In al doilea rand, trimiterea in Parlament a proiectului de lege care, in data de 11.02.2021, a fost avizat negativ de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), dupa dezbateri ample si concrete, ar fi o sfidare la adresa magistratilor si a principiilor constitutionale privind cooperarea loiala intre puterile statului.

In ultimii 3 ani, partidele aflate azi la guvernare au sustinut ca este intolerabil sa se faca orice modificari ale legilor justitiei fara avizul favorabil al CSM. Or, a trimite acum in Parlament un proiect de lege ce a primit aviz negativ de la CSM – mai exact al doilea aviz negativ cu privire la desfiintarea SIIJ –, ar reprezenta o dovada ca actualul Guvern are in vedere preluarea controlului politic asupra justitiei si reinceperea presiunilor asupra magistratilor, cu efect direct asupra incalcarii drepturilor si libertatilor cetatenilor romani. Aceasta concluzie este sustinuta cu atat mai mult cu atat cu cat vorbim despre desfiintarea singurei unitati de parchet independente de orice inflenta politica, potrivit dispozitiilor legale ce o reglementeaza.

In al treilea rand, SIIJ s-a infiintat ca urmare abuzurilor comise de procurorii DNA impotriva magistratilor, abuzuri constatate si documentate pe larg in Raportul Inspectiei Judiciare, adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019. Raportul detaliaza cum judecatori si procurori au fost cercetati de DNA cu privire la solutiile pronuntate, arata numarul mare de magistrati interceptati, perioadele indelungate in care au fost cercetati penal, perioade intolerabil de lungi in care dosarele au fost lasate in nelucrare pentru ca, in final, sa fie clasate, precum si alte abuzuri factuale la adresa judecatorilor si procurorilor, toate reprezentand un grav atentat la independenta justitiei si, în consecinta, la drepturile si libertatile romanilor.

In al patrulea rand, prin Raportul MCV din 15 noiembrie 2017, Comisia Europeană a solicitat „punerea în practică a unui sistem robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt, pe baza unor criterii clare și transparente, cu sprijinul Comisiei de la Veneţia, recomandând inclusiv revizuirea prevederilor art. 132 alin. (1) din Constituţia României si modificarea Legii nr. 303/2004, astfel încât avizul CSM să capete caracter obligatoriu”. Aceasta solicitare a fost reluata constant in Rapoartele MCV din anii urmatori, cat si in recomandarile formulate prin rapoartele Grupului de State impotriva Coruptiei (GRECO) privind Romania, avizele Comisiei de la Venetia si ale Consiliului Consultativ al Procurorilor Europeni (CCPE).

Toate aceste recomandari vizau, in esenta, ca, in numirea procurorilor de rand inalt, rolul politicului sa fie diminuat, in favoarea rolului Consiliului Superior al Magistraturii, garantul constitutional al independentei justitiei.

Singurul caz in care Romania s-a conformat acestor recomandari se regaseste in dispozitiile legale privind organizarea si functionarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ). Astfel, SIIJ este singura structura de parchet din Romania in care nu doar procurorul-sef este numit de CSM, ci si procurorii cu functii de executie, rolul direct si hotarator al CSM fiind menit sa asigure protectia fata de influenta politica in selectia si revocarea procurorilor cu functii de conducere si a celor cu functii de executie din cadrul SIIJ.

In acest sens, Comisia de la Venetia a salutat, prin Avizul nr. 924/2018, „preocuparea legiuitorului de a asigura, în contextul noii secții propuse, garanții procedurale efective magistraților”, arătând că „este vorba în special de implicarea CSM în numirea procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor din cadrul Secției, prin intermediul unui concurs de proiecte organizat de o comisie specială înființată în cadrul Consiliului. Același mecanism este preconizat și pentru revocare. Participarea plenului (i.e. judecători și procurori) este importantă întrucât Secția, deși va fi condusă de un procuror șef, va investiga atât procurori cât și judecători (a se vedea articolele 88³ până la 88⁵ din propunerea de modificare a Legii nr.304/2004)”.

De asemenea, Comisia de la Veneţia a retinut ca indicarea cu precizie în lege a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechime în funcția de procuror) și a condițiilor procedurale pentru selectarea celor mai buni candidaţi, asigură câteva garanții importante de calitate.

In al cincilea rand, sustinerile referitoare la faptul ca o structura de parchet specializata, pentru anchetele penale vizandu-i pe magistrati, le subrezeste independenta trece in mod nepermis sub tacere existenta unei astfel de structuri in cadrul DNA, in perioada 2014-2018, si anume „Serviciul de combatere a corupției în justiție“, cu competenta in privinta judecatorilor si procurorilor.

Diferenta capitala este ca, in timp ce SIIJ a fost creata prin lege, Serviciul pentru anchetarea magistrarilor, din cadrul DNA, a fost infiintat prin ordin al procurorului-sef DNA (Ordinul nr. 10/31.2014). In timp ce, in cazul SIIJ, exista garantiile de independenta a justitiei anterior enuntate si salutate de Comisia de la Venetia, acestea lipseau in cazul Serviciului de la DNA. Procurorii erau numiți de procurorul-șef în cadrul DNA și desemnați să lucreze la „Serviciul de combatere a corupției în justiție” pe criterii netransparente, de către procurorul-șef al DNA care propunea și procurorul-șef al Serviciului. Mai mult, legea permitea, anterior modificarilor din 2018, numirea în cadrul DNA a unor procurori cu o vechime mică în magistratură, cu grad de parchet de pe lângă judecătorie, pe baza unui simplu interviu ținut în fața procurorului-sef al DNA si total lipsit de transparență.

De asemenea, se trece sub tacere faptul ca, desi Serviciul a fost infiintat in luna ianuarie 2014, ordinul ministrului justitiei prin care s-a modificat Regulamentul de ordine interioara al DNA si s-a reglementat existenta Sectiei a fost dat abia in luna mai 2015 (OMJ nr. 1643/C/15.05.2015). Asadar, timp de aproape 1 an si 4 luni, Sectia care avea in competenta anchetarea penala a magistratilor a existat fara emiterea ordinului ministrului in conformitate cu principiile constitutionale ce reglementeaza organizarea Ministerului Public. Astfel cum s-a retinut in Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM nr. 475/11.10.2018 (prin care s-a desfiintat Serviciul de combatere a coruptie in justitie de la DNA), modificarile in structura DNA „impun modificarea Regulamentului de ordine interioara al directiei”.

Judecătorii si procurorii (inclusiv cei de la Înalta Curte de Casație și Justiție si de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție) puteau fi anchetați și trimiși în judecată de procurori ce nu promovasera prin concurs la gradul profesional de Parchet de pe lângă ICCJ, ci aveau grade profesionale ierarhic inferioare. In toata perioada, un judecator de la Inalta Curte putea fi anchetat chiar si de un procuror cu grad profesional de judecatorie.

Revenirea la o astfel de situatie ar aduce prejudicii insemnate sistemului judiciar.

In al saselea rand, Curtea Constitutionala a statuat, prin Decizia nr. 33/2018, ca infiintarea SIIJ „constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”, asigurandu-se, pe această cale, „o protecție adecvată a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor”.

La fel, in Decizia nr. 547/2020, Curtea Constitutionala a facut trimitere expresa la Decizia nr. 33/2018 si, referitor la crearea SIIJ, a subliniat, din nou, ca „înființarea SIIJ la nivelul celui mai înalt parchet național are ca scop crearea unei structuri specializate, cu un obiect determinat de investigație, și constituie o garanție legală a principiului independenței justiției, sub aspectul componentei sale individuale, independența judecătorului”.

In al saptelea rand, coroborand argumentele punctuale anterior expuse, este evident ca intentia ministrului justitiei de desfiintare a singurei sectii de parchet aflate in afara oricarui control politic va crea un precedent extrem de periculos pentru statul de drept din Romania. Slabirea statutului magistratilor va avea consecinte grave, irevocabile asupra justitiei ca serviciu public. Cum au subliniat, presedinta Consiliului Consultativ al Judecatorilor Europeni (CCJE) si presedintele Asociatiei Internationale a Judecatorilor (IAJ-UIM), cu ocazia unei conferinte din data de 18.01.2021, independenta justitiei este esentiala pentru o societate independenta, iar a controla judecatorii inseamna a controla hotararile pe care acestia le pronunta.

Prin urmare, va solicitam, in mod indreptatit, sa nu trimiteti in Parlament proiectul de lege inacceptabil, al ministrului justitiei, Stelian Ion, si sa intreprindeti toate demersurile legale necesare pentru ca SIIJ sa poata fi deplin operationala, in acord cu competentele ce i-au fost atribuite prin lege.

jud. dr. Andreea Ciucă,
AMR

jud. Florica Roman,
AJADO

proc. Elena Iordache,
APR