Campania electorală pentru alegerile locale şi europarlamentare din data de 9 iunie începe vineri,10 mai, şi se încheie în 8 iunie. Campania în audiovizual se va încheia în 7 iunie

Mali schimbă regulile jocului, iar în Burkina Faso se moare de foame

Junta din Mali a anunțat, duminică, că va părăsi o forță antijihadistă din Africa de Vest, după ce a fost împiedicată să preia președinția grupului regional. Plecarea țării din forța de securitate a G5 Sahel adâncește izolarea acesteia, după ce vecinii săi au aplicat sancțiuni în ianuarie, pentru că a fost percepută drept o țară care întârzie să restabilească regimul civil. Relațiile diplomatice ale Mali cu aliații occidentali, inclusiv cu fosta putere colonială Franța, s-au deteriorat, după cum am scris în materialele anterioare, în special din cauza apropierii recente de Rusia.

La începutul acestei luni, șeful ONU, Antonio Guterres, a declarat că instabilitatea politică și încălcările drepturilor omului din Mali și Burkina Faso subminează operațiunile antijihadiste din Sahel și a cerut ca puterea să fie redată civililor cât mai curând posibil. Însă, junta din Mali susține că este victima unor politicianisme. „Guvernul din Mali decide să se retragă din toate organele și organismele G5 Sahel, inclusiv din forța comună care luptă împotriva jihadiștilor”, a anunțat administrația de la Bamako într-un comunicat. „Opoziția unor state membre ale G5 Sahel față de președinția statului Mali este legată de manevrele unui stat din afara regiunii care urmărește cu disperare să izoleze Mali”, mai putem vedea în comunicat. Desigur, afirmațiile au fost făcute fără a se numi acea țară care vrea cu disperare să izoleze Mali. G5 Sahel, din care mai fac parte Mauritania, Ciad, Burkina și Niger, a fost lansat în 2014, la care s-a adăugat o forță antijihadistă în 2017. Șefii de stat din cadrul grupului ar fi trebuit să se reunească la Bamako în februarie pentru a vedea Mali preluând președinția G5, dar, după aproape patru luni, această reuniune nu a avut loc încă, a mai precizat junta. Mali se luptă cu sancțiunile impuse de alte țări din Africa de Vest din cauza deciziei armatei de a păstra puterea în urma mai multor lovituri de stat. Junta a optat pentru o tranziție de doi ani, în timp ce Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) face presiuni pentru maximum 16 luni. Inițial, armata a preluat controlul în august 2020, în timp ce insurecția jihadistă, care durează de peste zece ani, a provocat un număr tot mai mare de morți și a forțat sute de mii de persoane să își părăsească așezările de baștină. O a doua lovitură de stat de facto a avut loc în mai 2021, când Assimi Goita a înlăturat un guvern civil interimar și a preluat președinția. Violențele care au cuprins Mali încă din 2012 au implicat: atacuri ale jihadiștilor afiliați Al-Qaeda și asociați cu așa-numita grupare Stat Islamic, dar și un sortiment de miliții autoproclamate și bandiți. Într-un raport prezentat la 11 mai Consiliului de Securitate, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat că acest calendar vag al tranziției din Mali împiedică capacitatea de funcționare a forței antijihadiste G5. „Printre alte probleme, incertitudinea privind calendarul de tranziție în Mali și lovitura de stat din 23 ianuarie din Burkina Faso au încetinit semnificativ ritmul operațional al Forței Comune”, se arată în raportul șefului ONU.

YouTube player

Și mai grav, Regiunea Sahel se confruntă cu cea mai gravă secetă din ultimii zece ani, care a aruncat peste 10,5 milioane de persoane în malnutriție, la granița dintre viață și moarte. Pentru populația din Burkina Faso, situația este deosebit de îngrijorătoare, în condițiile în care țara resimte consecințele conflictului care agravează criza alimentară actuală. Unele familii s-au refugiat acum departe de casele lor, abandonându-și fermele. Familiile de refugiați au fost nevoite să folosească terenurile arabile disponibile în noi zone, care se confruntă acum cu secete severe. „Am venit aici pentru că grupurile armate ne-au alungat din satul nostru. Este o persoană bună care îmi permite să cultiv această bucată de pământ. Dar, din cauză că nu a plouat, recoltele sunt proaste. Câmpurile noastre din sat sunt mai fertile decât cele de aici. Aici sunt buzunare de secetă. Ploile nu vin până la capăt. Sorgul pe care l-am plantat nu a supraviețuit și a trebuit să plantez în schimb mazăre, fără succes”, a declarat Larba Mathieu Yougbare, un fermier și persoană strămutată în interiorul țării. Situația rămâne la fel și în sectorul sănătății. Principalele victime sunt copiii, mamele care alăptează și femeile însărcinate. Lipsa de hrană suficientă a dus la moarte, în special în rândul copiilor. Numărul celor afectați a crescut exponențial într-un interval extrem de scurt de timp. „Ne așteptam la 221 de cazuri de malnutriție în unitatea noastră de sănătate pentru întregul an. Astăzi am văzut că, în decurs de trei luni, am ajuns deja la 211 cazuri de malnutriție”, a dezvăluit Harouna Sawadogo, asistenta șefă a dispensarului din Fada N’Gourma. „Adevărata problemă de astăzi este o serie de eșecuri în alte sisteme care au dus, din păcate, la o criză alimentară: spre exemplu, nicio acțiune sau foarte puține acțiuni de adaptare la schimbările climatice, foarte puține fonduri alocate acestei adaptări, fonduri care, din păcate, nu ajung în locurile în care trebuie să se facă față, locuri cum ar fi Somalia, Mali sau țările din Sahel, zone în care trebuie să se facă față la riscurile climatice, la secetă și la avansarea deșertului. Regiuni care, din păcate, nu găsesc nicio soluție”, a declarat Patrick Youssef, directorul regional al CICR pentru Africa. Potrivit Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), violențele au dus la strămutarea internă a peste 1,8 milioane de persoane, adică aproape 10% din populația țării. Având în vedere că 80% din populație depinde de agricultură pentru a-și asigura existența, persoanele strămutate devin imediat mai vulnerabile și depind de ajutor pentru a supraviețui. Să fie acesta începutul marilor migrații către Europa? Ceuta și Mellila nu sunt departe, mai ales când ești disperat, după cum îmi spunea ieri un expert, pe numele său Francisc, oamenii vor prefera să riște să moară împușcați sau înecați, decât să stea și să moară de foame.

YouTube player

Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *