Alegeri locale, rezultate parțiale: – Consilii locale: PSD – 36,26%, PNL – 29,41%, AUR – 9,35% – Primari: PSD – 38,47%, PNL – 32,72%, AUR – 6,29%

Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Moisei

Ce tihnă e în jur… În depărtare, crestele munților Rodnei sunt albe și dinspre ele suflă un vânt rece. Pășesc sfios în curtea mănăstirii, nedeprins cu obiceiurile bisericești, și ascult slujba. Tresar când li se urează conducătorilor țării ba una, ba alta, și mă întreb pentru ce merite… Mă scutur repede, în definitiv asta o fi cutuma impusă de la centru… Un cor format din trei bărbați cântă dumnezeiește și rămân încremenit de atâta frumusețe liturgică. Cum aș mai vrea să opresc clipa în loc și să-i ascult pe călugării aceia cu un har nepovestibil ! La plecare, un preot mă miruiește și zăbovesc nițel să citesc legenda lăcașului. Este minunată, scrisă într-o limbă română cum rar mai întâlnești astăzi…

„A viețuit odinioară în Moisei un bărbat cu numele de Moise Coman cu soția sa, Dochia, și aveau numai un prunc cu numele de Grigor. Grigor era frumos, harnic și bun, iar părinții lui au cugetat ca să-l însoare. Dorința lor au spus-o lui Grigor. Dânsul ca prunc bun și ascultător, după ce și-a finit lucrul câmpului, într-o toamnă frumoasă, prevăzut cu merinde și cu binecuvântarea părinților, a pornit către satul vecin Borșa, pe unde trece drumul către Bucovina și Moldova, ca să-și cerce norocul la ceva fată harnică și avută. Grigor s-a dus, iar părinții lui l-au așteptat cu dor. Au trecut zile, au trecut săptămâni, dar Grigor tot n-a sosit. Părinții necăjiți s-au dus deseori pe drumul către Borșa, așteptând pe fiul lor, apoi l-au căutat în Borșa și în Bucovina, însă nu l-au aflat nicări. Cu mâhnirea inimii s-au reîntors și au lucrat pământurile lor cu speranța că numai ce se va reîntoarce iubitul lor fiu Grigoraș. Într-un laz frumos sub poalele munților, unde Grigor a lucrat, părinții lui au ridicat o cruce frumoasă. La crucea aceea se aduna dimineața și seara poporul și se ruga sic anta dimpreună cu părinții necăjiți, iar toamna, când se găta lucrul câmpului, părinții lui ospătau tot poporul. Într-o zi, fiind la acel loc, după datină, s-au pus la odihnă, cugetând ambii la pruncul lor pierdut și au plâns amândoi. Culcați pe pământ, ambii au auzit un sunet de clopote ieșind din pământ. Aproape nu era biserica. Se mirau de unde vine sunetul clopotelor. Au strigat pe lucrătorii lor, s-au culcat și aceștia la pământ și cu toții au auzit sunetul clopotelor. La minunea aceasta cu toții au îngenuncheat și au lăudat pe Dumnezeu. «Loc sfânt este acesta!», cugetau bătrânii și deodată le-a venit în minte că vor zidi în cel loc o mănăstire. Având pădurea lor de brad și de stejari, în scurtă vreme s-a gătat bisericuța cu turnuleț frumos și cu două clopoțele și au așezat în dânsa icoana Preacuratei Maria. Bătrânii evlavioși acum s-au hotărât a face rugare către episcop ca să trimită la mănăstirea lor un călugar, care să se roage acolo în toate zilele și căruia dânșii vor da avere de toate cele de lipsă ca să poată trăi. Grăind bătrânii între sine despre acestea, iată că intră la dânșii un călugar cu numele Mihaiu și cere milă pentru o mănăstire din Bucovina. Ochii bătrânei Dochia se aprind și cu brațele deschise cuprinde călugărul și strigă: «Tu ești Grigor, tu ești fiul meu!» «Eu sunt călugărul Mihaiu și vă rog nu faceți gluma cu mine». «Ba nu, zise bătrâna Dochia, tu ai un semn pe umărul drept și ai dus cu tine și o cruciță de aramă, care o văd pe pieptul tău». Fiul recunoscut a îmbrățișat pe părinții săi, a spus cum a călătorit prin Borșa, apoi la Bucovina, unde, intrând într-o mănăstire să se roage, i-a plăcut evlavia cea sfântă, încât a rămas în mănăstire și s-a făcut călugăr. Bucurie mare a fost în satul Moisei. Oamenii s-au adunat la casa bătrânilor, au sărutat mâinile călugărului Mihaiu și cu toții cu procesiune au mers la mănăstire și au strădat-o aceea sub ocârmuirea călugărului Mihaiu. Acolo stă și astăzi biserica cea mică. Poporul credincios la sărbătoarea Sfintei Maria se adună acolo și se roagă cerând ajutorul la cer, la Maica Domnului. Multe suflete necăjite au aflat acolo mângâiere și mulți bolnavi, vindecare.”

O căldură lăuntrică mă toropește dintr-odată, punând stăpânire pe întreaga-mi ființă. Urcă năvalnic, gata, gata să mă inunde și am senzația că sunt chiar părintele fiului acela rătăcitor… Îmi șterg cu fereală lacrimile și îmi dau seama ce searbădă și anostă a devenit viața noastră din momentul apariției telegrafului și a telefonului, ca să nu pomenesc de născocirile tehnice de acum. Odată cu inventarea lor au murit poveștile… Păi, cu o simplă tastare, Grigor și-ar fi anunțat părinții ce și cum, iar misterul s-ar fi spulberat pe dată. Așa, taina a născut o legendă ce va supraviețui de-a pururi într-o lume tot mai săracă în povești, Dumnezeu să ne ierte!


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Moisei”

  • Tot ca prin minune,de-a lungul timpului, pochimea s-a descurcat minunat ,in toate regimurile (mai putin cu pcr la inceput de domnie). Pentru unele motive descrise mai ales la inceputul articolului,cit si pentru altele care mi-e lehamite sa le scriu,visez lucruri marete:santiere cu autostrazi,sisteme de iimbunatatiri funciare,plantari de paduri,lucrari de colmatare a noului canal Chilia-Birstoe,etc.Toate astea facute cu pochi:baraci,3 mese pe zi,scularea cu trompeta,8 ore de somn si slujba de duminica pentru spalarea pacatelor.De acolo n-au cum sa nu iasa oameni integri si pentru a fi sigur de asta,as vrea sa le fiu directorul educativ.Nu ma supar pe cei care ma trimit la psihiatru,fara un control prealabil de specialitate care sa aiba rezultate favorabile,as refuza functia.

    • Un nou Nicolae Mavrocordat, dar..cu iz de opinca. Sa faca altii. Romanul s-a nascut „boier” / da indicatii…
      Nu vrei sa inveti, sa gandesti, sa muncesti ca sa construiesti ??? Nu ti-au luat popii din farfurie; cauta pe la UE, SUA, UK etc.
      „oameni integri”???…poate discutam de primitivism in gandire… (fiecare cu parerea lui).

      • Da ce ce ma trimiti in UE,SUA,UK si etc? Stai sa-ti spun ceva despre „etc”.Acolo intra secoritatea ceausist-democrata de rit globalist,politicienii (nu stiu de ce hotii sunt porecliti astfel),tot de rit globalist,pochii si ce inseamna administratie supradimensionata,armatele de pensionari nesimtiti (nu pensiile),fara etc.Iti dai tu seama ma grosule,ce balast/gunoi/puroi pe aceasta corabie?!! Iti dai,dar o faci pe nîsnaiu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *