Toate marile privatizări din perioada 2002-2008 trebuie anchetate de DNA! Pentru că sunt foste unităţi economice din ţară care au dispărut în marele circ al schimbării. Este dramatic! Tot ceea ce mergea bine a fost reglat să meargă prost pentru a fi înstrăinat pe bani puţini. Unităţile profitabile au intrat în jobenul privatizării, de unde au ieşit la comandă biete schelete de speriat copiii. Economia naţională a intrat în comă şi nu s-a găsit nici până acum antidodul revenirii ei la viaţă.
În comunismul huiduit ne împiedicam de fabrici, şcoli, spitale, cămine culturale în care oamenii se simţeau utili, punându-şi în valoare fiecare la locul lui competenţele dobândite. Nu se plângea nimeni că nu are unde să-şi consume energia creatoare. Marele paradox este: trăind o epocă de aur, am reuşit să aruncăm pe apa sâmbetei numai fier vechi. Masiva privatizare, începută după 1999, a fostelor IAS-uri (Întreprinderile Agricole de Stat) a însemnat un la fel de mare furt din buzunarul ţăranului pus în situaţia de a rămâne fără mijloace de muncă după fărâmiţarea fostelor IAS-uri. S-au trezit ţăranii bogaţi în păduri şi păşuni şi lipiţi pământului în buzunare. Muncitori, tehnicieni, ingineri sau economiști, toţi au avut de suferit în urma închiderii acestor foste unităţi agricole de stat. Cine au fost marii beneficiari ai privatizărilor scandalos de agresive din agricultura românească? Companiile româneşti Alro şi Petrom au fost vândute. Un exemplu de privatizare nereuşită a fost cea a ARO Câmpulung din judeţul Argeş. Acum, totul este “în paragină”. Fabrica a fost demolată, iar maşinile ARO au devenit o simplă amintire. ARO Câmpulung era o fabrică mare din care au plecat sute de mii de vehicule în toată lumea. O fabrică în care munceau peste 15.000 de oameni.
Care a fost scopul privatizării prin distrugerea acestei fabrici cunoscute în toată lumea? Acum, foștii lucrători produc profit pe alte meridiane. Un alt exemplu este cel al companiei de distribuție a presei scrise. RODIPET a dispărut! Fosta societate de stat de distribuţie de presă scrisă s-a vândut în condiţii incerte unor străini. RODIPET a fost distrusă pentru că asigura distribuția presei locale în teritoriu, acoperind nevoia de știri necenzurate despre evenimente desfășurate pe plan local.
În prezent, în toată țara este un haos, adică cea mai nouă formă de normalitate impusă de cei care pretind că veghează asupra destinelor noastre. Cât va costa această lipsă de preocupare în promovarea presei locale, acolo unde îşi are rostul: pe masa cetăţeanului? Dacă tot pretindem că reformăm România, să începem cu propria noastră conștiință. Răspunde cineva pentru toate privatizările realizate în mod abuziv prin ignorarea interesului naţional?
(Text de Florenț Mocanu, jurnalist, director editor al ziarului regional „Gazeta Munteniei”)
De acord ! As adauga la anchete si „retrocedarile ” .