Motto:
„Vine mândra cea cu ie
Ca un fir de păpădie
Cu cosița aurie
Știe ea ce-mi place mie” (Dintr-un cântec popular)
Marina Voica, o voce de neuitat în muzica ușoară românească, precum și Codrin Ștefănescu, recent invitat la interviurile cotidiene de la cristoiu Tv, au fost numai două dintre figurile importante care au participat, la Breaza, la sărbătoarea iei.
Remarcabil este faptul că într-o perioadă cu ploi intense, la Breaza, două zile au fost cu cerul senin: 20 și 24 iunie, adică zilele în care a fost celebrată ia în splendidul oraș prahovean.
Mai întâi a fost o expoziție cu produse tradiționale la Primăria Breaza.
În parcul din fața primăriei s-a păstrat distanța socială, oamenii au avut măști, fluxul de vizitare a fost respectat conform marcajului, iar dezinfectarea s-a făcut de câte ori s-a impus cu soluție aflată în fiecare stand.
Au mai fost și alte condiții speciale. Oamenii erau emoționați să se vadă iar, după mai multe săptămâni de stare de urgență, acum în stare de alertă.
Doamna Anca Popescu, una dintre vizitatoare, ne-a declarat:
„Discret ca o boare de vară, Târgul Iei din Breaza ne-a impresionat prin autenticitate, curățenie spirituală și oameni frumoși, care fac lucruri pentru suflet, cu suflet. Veșmintele țesute cu o neasemuită finețe, cu mult, dar și cu pasiune, dau locului nu numai ideea de continuitate a unei tradiții cu renume, dar și o culoare delicată, precum e firul de borangic. O culoare obținută cu multă muncă și har. Câteva copile poartă cu bucurie coronițe de flori albe, împart zâmbete sincere și o stare de liniște. Și de senin, pentru că până și norii s-au hotărât să se retragă, împreună cu ploaia, în fața artei.
Frumusețea iei în timpul stării de urgență poartă mască și la Breaza, dar fiecare mască e brodată cu câte zâmbet curat, zâmbet care umple ochii cu iubire pură.
O inițiativă foarte reușită de reamintire a vechilor obiceiuri, toate țesăturile deosebite, energie pozitivă, care vine din întâlnirea trecutului cu prezentul într-un loc atât de seren, așa sa cum este Breaza”.
În al doilea moment, Ziua Internațională a iei a fost sărbătorită la Breaza, intr-un cadru inedit, in natura, intr-o locație de vis, Lac de Verde.
„Scopul a fost acela de a promova ia de Breaza, tradițiile, portul popular, natura, de a fi cât mai aproape de origini. Un popor care nu respectă și nu iubește cultura, arta, istoria este un popor fără identitate, fără viață. Avem datoria morală să ducem mai departe ceea ce strămoșii noștri ne-au lăsat!”, ne-a spus viceprimarul orașului Breaza, Alexandra Bran.
Alte cuvinte am consemnat în dialogul cu domnul Codrin Ștefănescu: „Superb! A fost foarte frumos, lumea s-a simțit bine, fetele au fost drăguțe”.
Profesorul Vasile Focșeneanu a vorbit despre simbolistica iei, iar apoi Anda Mănescu a condus autoritar o elegantă prezentare de modă.
Profesoara Alice Botoacă a coordonat impresionantul spectacolul de cântece populare susținut de elevi talentați. Seara s-a terminat apoteotic, prin foc de tabără.
Cele două zile de celebrare a iei românești au avut un numitor comun. Este vorba despre organizatori: Primăria și Consiliul Local Breaza, prin Centrul Cultural Ion Manolescu, coordonare – viceprimarul orașului Breaza, Alexandra Bran.
Sărbătoarea continuă în județul Prahova. Până în 19 iulie, Sala Coloanelor din Palatul Culturii Ploiești găzduiește a doua ediție a expoziției Albina, cu zeci de ii cusute manual, în memoria Elisei Brătianu.
Descendentă a doi domnitori ai Ţării Româneşti – Gheorghe Bibescu şi Barbu Ştirbei – şi căsătorită cu doi prim-miniştri – Alexandru Marghiloman şi apoi cu Ion I.C. Brătianu – Elisa Brătianu este cunoscută pentru harul de povestitor pe care îl avea, uşurinţa cu care scria, dar şi pentru spiritul pătrunzător, umanitar şi întreprinzător. În ajunul Primului Război Mondial a organizat un atelier „Albina”, pentru încurajarea cusăturilor populare româneşti. Elisa Brătianu a desenat nenumărate planşe cu diferite modele şi a înfiinţat o şcoală de cusături populare, în comuna Florica, din Muntenia, unde au fost cusute ii, fote, catrinţe şi chiar cojoace. Astfel, piesele care întregesc expoziţia de la Palatul Culturii din Ploieşti reproduc pe pânză modelele existente în albumul „Cusături româneşti”, publicat în anul 1943 de Elisa Brătianu.
Terminăm cum am început. Cu patru versuri.
„Că româncele-s frumoase
Ele au fost şi vor mai fi,
Sânzâiene luminoase
Îmbrăcate-n mândre ii”.
Lasă un răspuns