Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Maximus. Speranța e un lucru de care nu avem nevoie…
(Autor: Marius Niculescu)
A vorbi despre speranță are sens cu adevărat doar atunci când nu mai ai de ce să mai speri. Atunci când crezi că mai ai șanse să-ți atingi obiectivul, când crezi că mai poți să realizezi ceea ce ți-ai propus, nu poți, nu ai voie să vorbești de speranță.
Pentru că speranța e un lucru rău, care te păcălește, te înșală, de la care nu trebuie să aștepți nimic și pe care nu trebuie să te bazezi! (A. Schopenhauer).
Intelectualii, acești aristocrați ai gândirii, sunt acele persoane care, prin preocupări sau profesie își folosesc inteligența în mod creator, curajos și cu stil în folosul oamenilor.
Intelectual fără stil nu există; stilul dă noblețe proiectelor creatoare și curajoase; iar stilul vine din imaginație.
Adevăratul semn al inteligenței nu sunt cunoștințele, ci imaginația, pentru că fără ea nu putem crea nimic nou (Albert Einstein).
Iar acești intelectuali, așa cum spunea seniorul Corneliu Coposu, au o obligație morală în plus față de ceilalți oameni, și anume de a face politică, de a se integra în partidele politice, astfel încât prin inteligența lor, prin experiența lor, prin inițiativa lor, prin gândirea clară și personalitatea lor, să determine ridicarea nivelului intelectual al dezbaterilor din cadrul acestor partide politice, să identifice și să promoveze idei benefice și soluții optime pentru societatea în care trăim, pentru viitorul României.
Atâta timp cât mai există români cu o mentalitate de învingători;
Atâta timp cât mai există români care pun binele public deasupra menirii lor pe lume, deasupra nobilei lor profesii de medici, de chirurgi, profesie care nu are deasupra ei decât cerul;
Atâta timp cât mai există români care nu abandonează niciodată o luptă, fie că este vorba de o luptă cu boala, o luptă cu moartea sau doar o luptă politică;
Atâta timp cât mai sunt români care nu se retrag niciodată din fața provocărilor, chiar și atunci când toți sorții sunt împotriva lor;
Atâta timp cât mai există români însuflețiți de îndemnul lui Winston Churchill din timpul celui de-al Doilea Război Mondial: Ne vom lupta pe plaje, ne vom lupta pe terenurile de debarcare, ne vom lupta în câmp şi pe străzi, ne vom lupta în munţi; nu ne vom preda niciodată!
Atâta timp cât mai avem de ce să sperăm deci,
Speranța e un lucru de care nu avem nevoie…
Comentarii
una e speranța, alta e nădejdea:)
de speranță …te agăți, însă ea are tendința să fie infinită, nu finita'(
pe nădejde ..stai, ca pe o stânca
–
nădejde înseamnă să ai încredere în înaintași, deci sa ai încredere că mamele neamului asta au zămislit …pe măsura vremurilor, pentru că ele însele au fost grădinărite asa de …înaintași:)
–
speranța apare atunci cînd nădejdea nu e:))
–
atunci cînd speranța se manifestă cea care suna, odată cu ea, e trâmbița care anunță ‘puerderea jocului’, indiferent care i o fi definiția:)
I’ar acești intelectuali, așa cum spunea seniorul Corneliu Coposu, au o obligație morală în plus față de ceilalți oameni, și anume de a face politică, de a se integra în partidele politice, astfel încât prin inteligența lor, prin experiența lor, prin inițiativa lor, prin gândirea clară și personalitatea lor, să determine ridicarea nivelului intelectual al dezbaterilor din cadrul acestor partide politice, să identifice și să promoveze idei benefice și soluții optime pentru societatea în care trăim, pentru viitorul României.’
–
pai daca fix sistemul politic e defect, cum sa fie n regula daca ei intră în ceva ….defect?! 🙂
uite, Io zic că nu e n regula. in regula ar fi, poate, că cei despre care vorbiți sa se ridice și să spună că actualul sistem politic e tocma bun de aruncat la coșul de gunoi :), puțind pe masa o alta rînduială, una care barim nu e impotenta din start:))