Mihaela Anghel, prima persoană vaccinată: Nu m-am întrebat nici măcar o secundă de ce am fost eu aleasă

La ora 9:00, la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, Mihaela Anghel, asistentă medicală generalistă, membră a echipei medicale care, în data de 27 februarie a acestui an, a preluat primul pacient din România confirmat cu virusul SARS-CoV-2, a fost vaccinată.
Vă prezentăm declarațiile făcute de ea după administrarea vaccinului.

Mihaela Anghel: Cred că a fost cea mai mare emoţie. Am fost fost privilegiată că am fost aleasă să fiu prima vaccinată din această ţară.
Reporter: Sunteţi şi una dintre persoanele care a primit primul pacinet testat pozitiv pentru COVID-19.

Mihaela Anghel: Da, eu am primit pacientul, în acea dimineaţă, când a venit de la…
Reporter: Vă gândeaţi atunci că se va ajunge în toată această situaţie, în care fiecare zi să fie o bătălie pentru încă o zi de viaţă?

Mihaela Anghel: Nici nu ştiam cu ce ne confruntăm. Normal, că ne aşteptam la ce este mai rău, dar, uşor-uşor ne-am obişnuit şi încercăm să trecem peste.
Reporter: Ce v-a impresionat în toate aceste luni din ceea ce aţi văzut în spitale? Bănuiesc că aveţi foarte mulţi pacienţi cărora le-aţi salvat viaţa, împreună cu restul echipei, dar aveţi şi pacineţi pe care i-aţi pierdut.

Mihaela Anghel: Nici nu ştiu ce să vă spun, suntem şi noi afectaţi, totodată, cu pierderea pacienţilor, nu s-a întâmplat până acum în toţi aceşti ani de când lucrez aici, nu s-a întâmplat niciodată să avem un raport atât de mare de decese, şi este emoţionant pentru fiecare.
Reporter: Cum a fost când aţi aflat că veţi fi prima persoană din România vaccinată?

Mihaela Anghel: N-am ştiut cum să reacţionez, nu m-am întrebat nici măcar o secundă de ce am fost eu aleasă, pur şi simplu am spus „da” şi am ajuns aici.
Reporter: Aţi spus că aţi fost emoţionată în momentul în care v-a fost adiministrat vaccinul. Cum a fost, efectiv? V-a durut?

Mihaela Anghel: Nu a durut absolut deloc, este cel mai nedureros vaccin pot să spun pe care l-am făcut până acum.
Reporter: Ce le transmieţi românilor care nu vor să se vaccineze sau care nu sunt siguri?

Mihaela Anghel: Le transmit să deschidă bine ochii şi să se vaccineze, să putem să scăpăm de greutatea asta care ne apasă pe toţi şi să nu mai aştepte să se îmbolnăvească ei sau cei dragi, ca să-şi dea seama că există această boală.
Reporter: Dumneavoastră aţi fost infectată cu SARS-CoV-2? Mihaela Anghel: Nu, nu am fost niciodată.
Reporter: Simiţit că acesta este începutul sfârşitului acestei pandemii?
Mihaela Anghel: Da, simt şi sper să fie începutul sfârşitului acestei pandemii. Sper, din tot sufletul, să putem să ne reluăm activităţile.

Realizator: La ce v-aţi gândit, doamnă asistentă, când aţi venit astăzi de dimineaţă spre Centrul de Vaccinare? Poate la pacienţii pe are i-aţi tratat, pentru care aţi luptat în ultimele luni?
Mihaela Anghel: M-am gândit doar că în scurt timp o să reuşim să scăpăm de această problemă care este şi că o să fim din nou fericiţi, nu ştiu, că fericirea noastră s-a cam distrus odată cu această pandemie.

Reporter: Când urmează să vă fie administrată a doua doză de vaccin?
Mihaela Anghel: În maxim 21 de zile va fi următoare doză.

Reporter: Aţi stat mult pe gânduri, înainte de a lua decizia de a vă vaccina? Sau a fost o decizie pe care aţi luat-o imediat? Ce elemente aţi cântărit în luarea acestei decizii?
Mihaela Anghel: Nu am stat deloc pe gânduri. Când am auzit că va veni vaccinul, cu siguranţă m-am gândit că o să mă vaccinez, pentru că n-aş vrea ca cei dragi mie să se îmbolnăvească şi, totodată, nici eu.

Reporter: Ce v-a fost cel mai greu în toate aceste luni?
Mihaela Anghel: Cel mai greu a fost când, mai ales la început, când nu am putut sta aproape de familie, a trebuit să stăm izolaţi şi cel mai greu îmi este să lucrăm în condiţiile astea, echipaţi aşa, să nu ne recunoască pacienţii, ne recunosc doar după ochi sau ochelari, asta este singurul lucru.

Reporter: Doamnă asistentă, este vreun caz care v-a rămas în minte, un pacient pentru care v-aţi luptat foarte-foarte mult? Aici au ajuns cele mai grave cazuri din România.
Mihaela Anghel: Da, a fost un caz destul de grav, un băiat de 33 de ani, care a fost la Terapie Intensivă şi a stat cam 3 luni, 3 luni şi jumătate la noi în spital şi din păcate nu s-a putut face nimic. Şi a fost pentru toţi ceva… urât.

Reporter: Doamna asistentă, noi primim acele buletine, la ora 13:00, şi toată România citeşte cifrele furnizate de autorităţi, dar dumneavoastră simțiţi efectiv, sunteţi lângă patul pacientului. Cât de mult aţi luptat pentru acel tânăr şi pentru ceilalţi pacienţi în aceste 10 luni?
Mihaela Anghel: Gândiţi-vă că toţi stăm ore în şir îmbrăcaţi în acel echipament, vara a fost groaznic, pentru că s-a întâmplat în vară când a fost cu pacientul ăsta, 5-6 ore fără apă, fără aer, numai căldură şi transpiraţie, este groaznic.

Reporter: Vi s-a făcut rău vreodată, doamnă asistentă?
Mihaela Anghel: Oarecum. Lipsa de oxigen şi lipsa de apă, dar ieşeam, beam o gură de apă, ne linişteam 5 minute şi intram din nou.

Reporter: Ce mesaj aveţi pentru cei care poate au reţineri să se vaccineze?
Mihaela Anghel: Am mai spus şi înainte, să deschidă bine ochii şi să nu mai aştepte să se îmbolnăvească ei sau cei dragi de acasă, ca să-şi dea seama că de fapt există această boală.

Reporter: Ce cuvinte auziţi cel mai des de la pacienţii pe care îi îngrijiţi?
Mihaela Anghel: Majoritatea spun, de ce i-am adus aici, că ei nu au nimic, deşi… Dar lipsa de oxigen a pacienţilor, clar, duce la acest cuvinte.

Reporter:  CE v-a emoționat mai mult, primul pacient, sau acum, când aţi fost primul român, primul cadru medical vaccinat?
Mihaela Anghel: Cred că cele mai mari emoţii au fost când a venit primul pacient, pentru că nu ştiam ce se întâmplă, ce o să facem, ştiam ce o să facem, dar nu ştiam cu ce ne confruntăm şi au fost mai mari atunci, decât acum.