Marcel Ciolacu: Săptămâna viitoare stabilim la care dintre cele două date, 15 sau 29 septembrie, se va desfăşura primul tur al alegerilor prezidențiale

O poveste de succes a tradițiilor de Crăciun: D’ale Porcului

Timpurile în care trăim ne-au făcut să cădem în capcana uitării: cine suntem, ce tradiții avem. Am ajuns să privim ca o salvare emigrarea, copiii crescuți în străinătate au uitat de tradiții și de limba română, noi suntem prea obosiți ca să ne gândim la ele. Nu mi-am propus să fiu negativă, ci să vă îndemn la o analiză cu privire la direcția în care ne îndreptăm ca națiune și să vă prezint povestea unui eveniment de succes.

În luna octombrie 2022, aveam să fiu invitată la un festival competiție, D’ale porcului, de către președintele Asociației Comunelor -Filiala Bihor -dl. Ioan Șora, care este totodată și primarul comunei bihorene Pomezeu. Ceva mă intriga la acest domn, părea dintr-un film al normalității- al frumosului și al realităților sănătoase-, pe care noi în ultimul timp nu l-am mai trăit și care tinde să dispară.

Mi-am oferit imediat mai multe motive pentru a nu da crezare evenimentului și a nu-mi arăta interesul pentru acest festival: primul motiv se năștea din prejudecata mea că este un târg banal, un târg de mâncare așa cum văzusem multe altele în București. Deci nu avea nimic nou pentru care să mă deplasez din București până la Oradea, unde avea loc festivalul. Un alt motiv era acela că festivalul avea loc în 3-4 decembrie, iar în 3 decembrie era ziua mea onomastică. Prin urmare, aveam o motivație suficientă să nu îmi irosesc ziua în mod banal. Și un ultim motiv era acela ca nu era suficient de elegant sau nu avea nivelul profesional al evenimentelor pe care eu le organizasem și cu care eram obișnuită, iar în viziunea mea era doar un târg. Poate unii dintre dvs. vă regăsiți în povestea mea. Ați refuzat să participați la evenimente, fie că aveați o idee preconcepută despre acestea, fie aveați o alternativă mai bună sau aveați prejudecăți cu privire la nivelul evenimentelor pe care le frecventați sau pur si simplu v-a sfătuit sau v-a cerut cineva să nu participați. Ale mele erau cele de mai sus și am învățat lecția prețioasă a deschiderii. Surpriza a fost una foarte plăcută. Aveam să trăiesc o împletire plăcută de amintiri din copilărie, de tradiții , de oameni frumoși dar și de normalitate, bun simț.

Uitasem de tradițiile românești de Crăciun, eram prea ocupată să mă gândesc la Crăciun și oricum Crăciunul nu părea un eveniment funny atât timp cât lucrurile nu funcționează bine economic în România.

Recunosc că m-a determinat curiozitatea să particip și că am intuit că acest domn Ioan Șora avea talent și era sociabil și aceste calități nu puteau produce decât rezultate bune. Mă intriga și evidența că festivalul se afla la a noua ediție. Nici un eveniment banal nu supraviețuiește atât timp. Trebuia să fie ceva cu acest eveniment… Și așa a și fost. Un eveniment cu tradiții extrem de interesant.

Am găsit un bun manager și totodată mult bun simț, modestie și multă bunătate, multă muncă în persoana acestui domn. Evenimentul a fost rezultatul eforturilor asidue a celor doi organizatori Ioan Șora ( Asociatia Comunelor -Filiala Bihor ) și Nicolae Pop ( Asociația Culturală D’Art Oradea) . Am intuit că este ceva mai mult decât îmi închipuiam și că este interesant . Pe Nicolae Pop nu-l cunoșteam decât din auzite. S-a dovedit a fi, de asemenea, o persoană pricepută și extrem de energic.

Ca să fac o povestea lungă scurtă, am decis să particip la eveniment, lucru pentru care mă felicit.
Am reintrat brusc în lumea tradițiilor de Crăciun din România, tradiții legate de muzică, dar și de tăierea porcului, producerea caltaboșului, a cârnaților, a toroșului și a renumitei palinci.

Acele amănunte care au făcut care au făcut evenimentul să se desfășoare timp de 9 ani erau date de energia bună și veselia de acolo, vedete, curiozități culinare, curiozități de jurizare, multă, multă lume, bucate bune, Ioan Șora. Nicolae Pop, Asociația Oamenilor de Afaceri Bihoreni etc. Înțeleg că a fost prezent prefectul Tiplea, dar și senatori și deputați cărora le sugerăm să-i susțină pe acești oameni și să conserve evenimentul pentru a nu pieri ca nație.
Am aflat că aveau și au participat invitați de marca din domeniul bucătăriei, jurizării culinare si folclorului național.

Surpriza a fost actorul Alin Panc, care a venit tocmai la Oradea, Spiros Batlavias antrenorul echipei naționale de minifotbal de sală- echipă campioană europeană, vedete de televiziune și alții.
Evenimentul a fost un succes. A participat “o mare” de bihoreni. Organizatorii apreciază că târgul a fost vizitat, în decursul celor două zile, de aproximativ 27.000 de bihoreni, ceea ce este mai mult decât a înregistrat orice alt eveniment, cu excepția concertului Untold.

Ne este dor de noi ca națiune? Cum ne conservăm ca tradiții și națiune? Sunt preocupate autoritățile de conservarea tradițiilor?
Cum a fost posibil acest succes ca cel de la D’ale porcului? Cu artă culinară, muzică de petrecere, multe nume cu renume în gastronomie și, desigur, cu priceperea președintelui Ioan Șora și experiența lui Nicolae Pop.

După cum spuneam, festivalul nu a fost un simplu târg culinar ci o adevărată competiție.
De cum intrai în târg, erai atras de standurile comunelor la care se afla primarul și locuitorii implicați în competiție în prima zi de concurs. Fiecare echipă a primit o jumătate de porc, livrat de sponsorul târgului, COMTIM, din care trebuia să gătească pe loc cârnați și caltaboș, toroș (varza murată cu carne de porc) și preparate speciale. Aceste erau jurizate în cel mai serios mod de către un juriu format din Ștefan Bercea- președintele Asociației Naționale a Cofetarilor și Bucătarilor din Turism -România, Ciprian Nicolescu -mentorul și antrenorul echipei naționale de bucătari la Olimpiada Gastronomică 2020, Mircea Groza – arheolog culinar și autorul cărții Poveștile Socăciței, Doru Vremeș -membru al juriului la TOP Chef Măcelar 2022, Nina Rus – manager Păstrăvăria Rin Romuli, Alexandru Șandrău -executiv chef Complexul President Băile Felix , Nicolae Pop -directorul festivalului.

De asemenea, a fost jurizată pălinca. Cerasela Lungu, maestru în arte culinare, care tocmai sosise de la Luxemburg de la jurizarea unei competiții culinare internaționale a fost cooptată în jurizare. I-am ascultat cu maxim interes poveștile și prezentarea criteriilor de jurizare luate în considerare de un maestru, dar și constatările acesteia de la standuri. La un moment dat, ea a scos o bucată de ciocolată, și-a cerut scuze că mănâncă și ne-a explicat că trebuie să-și schimbe gustul, să elibereze papilele gustative pentru a simți gustul preparatelor pe care urma să le guste pentru jurizare. Nu cunoșteam că și maeștri culinari au nevoie să alterneze gusturile pentru jurizare, însă am înțeles rapid că jurizarea este profesională și serioasă.

Nu te puteai apropia de un stand că-ti simțeai imediat papilele gustative provocate de produsele din porc cu care erai îmbiat : caltaboș, tobă, jumări, mușchi afumat de porc, ceapă, bere artizanală, pălincă autentică , vin etc. În plus erai contaminat de energia și veselia celor de la standuri. Agitația din spatele standurilor, unde se aflau echipele care preparau produsele pentru concurs, incitau la maxim curiozitatea celui care trecea pe acolo. Doamne, cât aș fi vrut să trec în spatele standurilor, să trăiesc preocupările de acolo. Stresul concursului era mare, prin urmare nu am îndrăznit nici măcar să formulez o astfel de cerere.

Au fost prezenți la festival, în calitate de concurenți, reprezentanții comunelor: Căbești, Girișu de Criș, Nojorid, Roșia, Pomezeu, Valea lui Mihai, Tulca, Sântandrei etc . Premiul I pentru prima zi de concurs, preparate și pălincă, a fost câștigat de comuna Valea lui Mihai, comuna Tulca-locul doi iar comuna Sântandrei-locul trei.

Ziua a doua de concurs a fost destinată firmelor . Au participat firme din domeniul hotelier Complex President – Felix , din domeniul imobiliar si serviciilor financiare – Sapient Group, din domeniul berii -familia Darabonț -producătoarea berii artizanale DoboRÂT, Altrace Impex- lemne de foc , StarStone, Fain de Bihor și alți producători și artizani locali. Sarea și piperul târgului au fost tinerii de la Liceul Tehnic „Mihai Viteazul“ din Oradea, care învață gastronomia, și care, la vârsta de 15-16 ani, au îndrăznit să intre în competiție cu chefi specializați ai complexelor si grupurilor comerciale mari. Atmosferă bună, competiție acerbă, premii muncite și câștigate.

Desigur că Văru Săndel, cu spiritul lui vesel, antrenant si plin de umor a fost deliciul continuu al festivalului.

Actorul Alin Panc, micuța vedetă Darius Mabda, câștigătorul concursului Românii au talent, vedete de la televiziuni, Natalia Selegean, prefectul Dumitru Țiplea, primarii comunelor participante la concurs, echipa națională de bucătari ai României, condusă de Ștefan Bercea, oameni de afaceri locali, dar și marea masă de vizitatori au făcut dintr-un simplu târg un eveniment fastuos.

S-au realizat demonstrații de artă culinară din partea chef Ciprian Nicolescu de la Comtim, chef Mircea Groza de la Poveștile Socăciței, chef Nina Rus de la Dezlegare la pește. Au participat în juriul secundar: Eugen Capră – directorul general Industria Carnii.ro și Carnexpo Grill, Florin Rabă – director comercial COMTIM, Ștefan Oprea – președinte Disciples Escoffier România.

Au susținut recitaluri Ansamblul folcloric “Nuntașii Bihorului ”, Florin Rabă- director Orchestra “Rapsodia Bihoreană”, Grupul vocal “Lioara ”, Teodora Șandru, Florica Ruja, Ioana Urs, Cornela Borza-Tinu Vereșean și alții.

Câștigătorii concursului de firme au fost: locul I – Complex President- Băile Felix, locul 2 Sapient Group, locul 3 – tinerii minunați de la liceul Mihai Viteazul, care au dovedit spirit de competiție, curaj și care s-au ridicat la nivelul maeștrilor.
Indiferent unde sunt, românii nu își uită tradițiile, care ne păstrează și conservă neamul.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „O poveste de succes a tradițiilor de Crăciun: D’ale Porcului”

  • Wow, in Bihor se taie porcul de Craciun! Credeam ca in toata Romania. Iote ca m-am inselat. Noroc ca a participat si prefectu’ , ca ramanea Ghita cu motzu’ netaiat!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *