Mereu am avut un respect special pentru pictorii care provin din rândul cadrelor didactice. Asta nu numai pentru nobila lor misiune în fața generațiilor tinere, dar și pentru o calitate specială a artei lor. Tablourile semnate de ei au o prospețime aparte, o lumină unică. Explicația este simplă. Având o lungă perioadă de timp șansa de a sta în fața ochilor luminoși, plini de speranță și bucurie, ei au împrumutat aceste calități vizibile în pictura lor.
Este și cazul distinsei doamne Alina Ardeleanu, invitata noastră de astăzi. Veți descoperi un artist de valoare. După o rodnică etapă dedicată picturii realiste, acum face trecerea spre lumea abstractă.
– Vă rog frumos să vă prezentați.
– Mă numesc Lidia Ardeleanu, sunt pictor amator. Am studiat Facultatea de filologie, secția limba franceză – limba engleză la Universitatea Al. I. Cuza din Iași și am fost profesoară de limbi străine până în 2018, când m-am pensionat. Am început să pictez prin 2005 la îndemnul unei colege, profesoară de desen la Liceul Teoretic Traian, unde am predat și eu în ultimii 16 ani. În 2015 am avut o expoziție la secția de artă a Bibliotecii municipale București.
– Interesant. Cum a fost anul 2021 pentru arta dumneavoastră?
– Anul 2021 mi-a permis să lucrez mai mult ca în alți ani și încerc să pregătesc o altă expoziție pentru toamna anului 2022.
– Cum a început anul 2022? Ce doriți să vă aducă el până la final? Cum doriți să fie lumea în general?
– La începutul anului 2022 am terminat mai multe lucrări pe care sper să le includ în viitoarea expoziție. Nu visez decât să am în continuare puterea de a picta cât mai mult, de a pune pe pânză ideile abstracte care sunt deocamdată în stadiul de schiță. În lumea mea aș dori să se manifeste cât mai mult dorința de a cunoaște ce e frumos pe plan artistic. Aș dori că oamenii să arate mai mult interes pentru artă pentru că, așa cum spunea Ben Okri, un scriitor nigerian, „pictura e o inscripție pe pielea timpului”.
– Frumos spus. Acum să vedem niște tablouri făcute de dumneavoastră.
Lasă un răspuns