Poftă bună la greieri! Mâncatul insectelor și amprenta de carbon

Pe internet, dacă chiar cauți, poți să găsești o mulțime de surprize. Astfel, zilele acestea am citit un articol marca: British Broadcasting Corporation (BBC – https://www.bbc.com/future/article/20220720-why-insects-are-the-sustainable-superfood-of-the-future). Pe scurt, era vorba despre: un viitor mai sustenabil (hm!), amintiri plăcute din Africa, amintiri neplăcute din Occident și studii controversate. Bineînțeles, totul era interdependent de și interconectat la miraculoasa existență a greierilor și rolul lor vital în nașterea Lumii Noi și în alimentarea locuitorilor fericiți ai acestei lumi, totul din punctul de vedere al lui Pascal Kwesiga. Să vedem ce putem citi în acest articol: „…Pentru majoritatea oamenilor din Europa și SUA, ideea de a mânca greieri și lăcuste poate părea revoltătoare, dar aceștia sunt o gustare populară în unele părți din Africa și Asia. Nu numai că sunt plini de substanțe nutritive, dar sunt și mai puțin dăunători pentru climă. Mirosul lăcustelor îmi amintește întotdeauna de Crăciun – un moment perfect pentru recoltarea insectelor, deoarece se schimbă anotimpurile de la umezeala din noiembrie la uscăciunea din ianuarie. De Crăciun, de multe ori alegeam să mănânc lăcuste în locul cărnii de vită, deoarece preferam gustul. După vreo 22 de ani, în luna iunie a acestui an, am simțit nostalgia acestui gust de acasă, așa că am decis să recreez câteva dintre gustările mele preferate din lăcuste. Asta mi-a dat ideea unui experiment – aș putea schimba toată carnea din dieta mea cu aceste creaturi crocante? Auzisem despre beneficiile pentru durabilitate ale consumului de insecte și am fost intrigat să aflu cât de mult aș putea reduce amprenta mea de carbon dacă aș introduce lăcustele ca principală sursă de proteine. Acum locuiesc în Kampala, capitala Ugandei – un oraș dens, fără pășuni unde pot ateriza lăcustele. În timpul celor două sezoane ale lăcustelor din Uganda, – mai-iunie și decembrie-ianuarie – când insectele roiesc în număr masiv pe pajiștile și tufișurile deschise din Africa, locuitorii din Kampala se bazează pe vânzătorii care le furnizează aceste insecte gustoase. Vânzătorii folosesc lumini electrice strălucitoare pentru a atrage lăcustele și a le prinde în capcană. Ei ard iarba proaspătă, folosind fumul pentru a ameți insectele, făcându-le să zboare în foi de fier și să cadă în butoaie de ulei goale. Aș fi putut reduce emisiile de carbon din dieta mea de zece ori dacă aș fi înlocuit cu lăcustele carnea de vită ca sursă principală de proteine. Potrivit unui studiu realizat de Alexander și alți cercetători de la Universitatea din Edinburgh, înlocuirea a jumătate din carnea consumată la nivel mondial cu viermi de făină și greieri ar putea reduce cu o treime utilizarea terenurilor agricole, eliberând 1 680 de milioane de hectare, echivalentul a aproximativ 70 de ori suprafața Regatului Unit, și reducând emisiile globale. Insectele au, de asemenea, o rată ridicată de conversație alimentară – de exemplu, greierii au nevoie de șase ori mai puțină hrană decât vitele, de patru ori mai puțină decât oile și de două ori mai puțină decât porcii și găinile pentru a produce aceeași cantitate de proteine. Cultivarea insectelor produce semnificativ mai puține gaze cu efect de seră decât producția de animale – mai ales dacă luăm în considerare transportul animalelor și al furajelor, care reprezintă 18% din aceste emisii. Greierii, de exemplu, produc cu până la 80% mai puțin metan decât vacile și de 8-12 ori mai puțin amoniac decât porcii, potrivit unui studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Wageningen din Olanda (Ce coincidență nefericită pentru fermierii olandezi-nota mea). Metanul este un gaz foarte puternic, cu un impact asupra încălzirii globale de 84 de ori mai mare decât CO2 pe o perioadă de 20 de ani, iar poluarea cu amoniac a fost asociată cu acidificarea solului, poluarea apelor subterane și deteriorarea ecosistemelor. De asemenea, insectele pot mânca deșeuri organice, contribuind la reducerea emisiilor care apar pe măsură ce aceste deșeuri putrezesc și, în general, reducând emisiile totale pe kg de alimente. Aproximativ 2.000 de specii de insecte sunt consumate la nivel mondial în țări din Africa, America de Sud și Asia. Thailanda are o industrie a insectelor deosebit de înfloritoare, cu 20.000 de ferme care produc 7.500 de tone de insecte pe an. Cu toate acestea, multe persoane din Europa și SUA ezită încă să mănânce insecte, în ciuda gustului lor excelent și a beneficiilor nutriționale și de mediu, ratând astfel o oportunitate de a reduce amprenta de carbon a dietei lor…”.

Articolul este mai lung și poate să fie citit pe viitor. Cam prea multă agitație se naște referitor la subiectul consumului de insecte. Atât de multă agitație încât de la sfaturi s-a ajuns la critici. De la sugestii s-a ajuns la reproșuri. Sunt curios unde se va ajunge pe viitor. Ceea ce este cel mai amuzat, dacă ai umor negru, este faptul că nu se discută absolut deloc de otrava de prin magazine. De alimentele ultra-mega procesate. Doar nu se va ajunge să se retragă produse cancerigene, care atât de bine au trecut testele de siguranță, încât au fost retrase după scurte perioade de timp din cauză că te otrăvesc, la propriu. Un lucru este sigur. O porție mare de greieri merge foarte bine cu o porție mare de cola, doar și greierii vor să înoate. Iar fiecare lanț fast-food se va reorienta și reorganiza ca să servească Mc greierași și altele. Doar pe terenurile dobândite după eliminarea animalelor ce credeați că se vor construi? Mall-uri, mici orașe. Doar nu credeați că se vor construi lucruri care să ofere. Se vor construi lucruri care să producă, doar marea mașinărie capitalist anarhică a viitorului va avea un apetit și mai ridicat. Tot ceea ce contează în acest capitalism înțeles greșit este profitul. Iar cei care încearcă să ne ia totul sunt capitaliști, nu comuniști, nu?