Povestea Limbii Semnelor la cristoiuTv. Un tânăr ignorat de stat este primul director surd la o universitate din Scoția

În 27 martie, acest an, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, legea privind recunoaşterea Limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România.
Autoarea proiectului de lege este deputata Adriana Săftoiu. Ea a povestit, la cristoiuTv, că i-au trebuit doi ani pentru a-i convinge pe parlamentari că este necesară.

Normal ar fi ca toate discursurile să fie interpretate în Limba semnelor române (LSR), așa cum s-a întâmplat în Starea de Urgență, când Ministerul de Interne a recurs la Bogdan Anicescu (foto jos). Acesta a devenit foarte îndrăgit de români, chiar și de cei care nu sunt surzi.

„Legea a fost promulgată, dar noi suntem una din ultimele țări care a făcut acest lucru. Să povestesc un pic mai simplu. Elevii surzi, care învață limba semnelor, dau examen în limba română în scris. Ce este greu și de ce m-am lovit și eu la început, e că ei nu gândesc în română. Ei gândesc în acele semne, care sunt foarte vizuale. În aceste semne, nu au cuvintele de legătură, nu au prepoziții, conjuncții, nu au perfectul simplu. Acestea dispar în scris pentru că ei traduc din limba semnelor în română. Când citești, ai impresia că este un agramat. Mai mult decât atât, topica diferă. Dacă noi spunem: «Cine este băiatul acesta?», în limba semnelor topica este așa: «Băiatul cine?»”, a explicat invitata.

Surzii mai au probleme în relația cu instituțiile statului, dar și cu înțelegerea lucrurilor care se întâmplă în România.
„48 de țări au adoptat limba semnelor. Să știți că un surd din România nu se înțelege cu un surd din Germania, nu este o limbă internațională. Sunt 4 țări care recunosc prin Constituție limba semnelor ca a doua limbă oficială a acelei țări. După ce această lege a fost promulgată, avem doi ani să construim un corp de profesori care să predea la școlile de surzi în limba semnelor. Să se ajungă ca elevii să dea examenul în limba semnelor. În România, sub 0,01 la sută dintre aceștia reușesc să ia bacalaureatul. Profesorii care corectează nu știu că acea lucrare este a unui copil surd. Când o vede îi dă 1”, a spus deputata.

Ea a dat și un exemplu concret: „Un tânăr pe nume Petre Dobre a terminat școala de surzi Beethoven de la Craiova. Nu a reușit să ia Bacalaureatul. Într-un program Erasmus de teatru-mimică a fost remarcat de profesori de la o universitate din Scoția. I-a propus să meargă în Scoția și el, rușinat, le-a răspuns că nu poate să meargă acolo, că nu are luat examenul final. Ei i-au spus că nu-i interesează, că nu au aceste reguli. El a plecat în Scoția, avea 25 de ani. După 2 ani a făcut vâlvă în presă pentru că a devenit primul director surd care coordonează departamentul de limbă a semnelor scoțiene din Universitatea de acolo. Primul profesor surd și e român”.

Adriana Săftoiu a povestit și despre momentul impresionant când a inviat în Parlament un grup de copii surzi care au cântat, dacă se poate spune așa, Imnul României.

Oficial, în România sunt 25-28 000 dar se pare că numărul acestora este de 30 000.

Bogdan Anicescu, interpret în limbajul mimico- gestual, traduce declarația de presă în care ministrul Afacerilor Interne prezintă Ordonanța Militară cu numărul nouă, în București, joi, 16 aprilie 2020. (Foto: ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.)