Prin tribunale ca prin viață | Brățările electronice și monitorizarea prin GPS protejează miile de victime

Pentru salvarea și protecția victimelor violenței domestice, Poliția Română trebuie să achiziționeze, până la 1 octombrie 2022,  dispozitive electronice de supraveghere necesare asigurării monitorizării electronice a victimelor violenței domestice.

Din păcate, acest lucru nu s-a concretizat în luna martie a acestui an, îmi este greu să cred că se va întâmpla în luna octombrie. Este de neiertat că aceia care au avut pârghiile necesare pentru a asigura protecția femeilor nu au făcut-o din 2014 și până în prezent și multe au fost ucise.

Au trecut 8 ani de când Codul de procedură penală a prevăzut monitorizarea prin intermediul brățărilor electronice a agresorilor aflați sub control judiciar ori în arest la domiciliu și victimele infracțiunilor grave nu au beneficiat de protecție așa cum prevede legea. De ce? Este ușor să răspundem la această întrebare. Nu a fost o prioritate să fie alocați bani pentru achiziționarea dispozitivelor electronice de supraveghere și a serviciilor de comunicații, cum de altfel, este nevoie și de înființarea unor posturi noi de ofițeri și agenți de poliție.

Dacă răsfoim  proiectul de H.G.  și nota de fundamentare a Proiectului pilot privind monitorizarea prin intermediul brățărilor electronice a agresorilor, vom observa că Poliția Română ar avea nevoie de 497 de posturi de ofițeri și 5.637 de posturi de agenți, iar impactul bugetar este unul puternic.

În nota de fundamentare se menționează că tot acest sistem de monitorizare electronică va afecta bugetul de stat în medie cu peste 82,5 milioane de lei timp de 5 ani. Dar despre ce vorbim? În toți acești ani, victimele violenței domestice nu au beneficiat de nicio protecție, cum cerea legea, așa cum nici acum nu o au. Nu am văzut decât amânări și încălcarea termenelor din lege.

Culmea ironiei, după ani și ani de zbucium din partea unor ONG-uri și a societății civile, Legea care prevede monitorizarea electronică în cadrul unor proceduri judiciare şi executorii penale, promulgată în luna mai a anului trecut de președintele Klaus Iohannis, nici până azi nu poate fi pusă în aplicare.

Însă, așa cum se întâmplă de fiecare dată, Executivul a amânat operaționalizarea SIME pentru octombrie 2022. Așadar, mai este mult până departe, sper să vină ziua când victimele să fie protejate printr-un sistem operațional bine pus la punct, iar brățările să fie cumpărate și montate, pentru a fi protejate miile de victime, în cazul în care agresorii încalcă ordinul de protecție. Este vorba de agresorii sub control judiciar, în arest la domiciliu sau vizați de ordine de restricție – așa vor putea fi supravegheați prin brăţări electronice care să le monitorizeze prin GPS mişcările.

Iată, ce mai prevede Proiectul pilot:
Monitorizarea electronică în sistem pilot urmează să se aplice în trei etape, determinate prin raportare la cazurile de aplicare și la aria teritorială la nivelul căreia urmează să fie operaționalizat sistemul, după cum urmează:

• a) prima etapă– în perioada 2022 – 2023 – la nivelul municipiului București și a județelor Iași, Mureș și Vrancea;
• b) a doua etapă- în anul 2024 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și la nivelul județelor Bacău, Brașov, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Covasna, Galați, Giurgiu, Harghita, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Prahova, Sibiu, Satu-Mare, Sălaj, Teleorman, Vaslui și Vâlcea;
• c) a treia etapă- în anul 2025 – la nivelul unităților administrativ-teritoriale prevăzute la lit. a) și b) și la nivelul județelor Alba, Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Maramureș, Olt, Suceava, Timiș și Tulcea.

În ceea ce privește suplimentarea numărului maxim de posturi pentru Poliția Română urmează a se realiza etapizat, în funcție de evoluția activităților de monitorizare electronică în sistem pilot după cum urmează:

• a) în prima etapă- cu un număr de 651 de funcții, din care 47 de ofițeri de poliție și 604 de agenți de poliție;
• b) în a doua etapă- cu un număr de 2.534 de funcții, din care 191 de ofițeri de poliție și 2.343 de agenți de poliție;
• c) în a treia etapă– cu un număr de 2.949 de funcții, din care 259 de ofițeri de poliție și 2.690 de agenți de poliție.

Este important să știți că proiectul pilot prevede că  Poliția va cumpăra dispozitivele electronice, iar Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) va cumpăra serviciile de comunicații. Aceste dispozitive electronice de supraveghere se montează persoanei supravegheate pe gleznă sau pe braț, de la caz la caz.

De reținut, sistemele și dispozitivele electronice de monitorizare se vor aplica în proceduri judiciare și în executarea pedepselor penale, astfel:

• – în cazul măsurii controlului judiciar/controlului judiciar pe cauțiune (în cazul inculpaților);
• – în cazul măsurii arestului la domiciliu (tot în cazul inculpaților);
• – în aplicarea ordinului provizoriu de protecție și a ordinului de protecție care se dau pe legislația privind combaterea violenței în familie;
• – în aplicarea ordinului european de protecție;
• – în cazul executării pedepselor penale în afara închisorii.

Potrivit legii, fiecare dintre cei supravegheați va avea un dosar electronic, iar organul de supraveghere va avea dreptul să facă oricând verificări, inopinat sau la sesizare. Dreptul de a pătrunde în locuință al operatorului de supraveghere fără acordul celui supravegheat este consemnat în aceeași lege.

De asemenea, Proiectul de H.G. prevede și amenzi între 500 de lei și 1.000 de lei în cazul în care persoana supravegheată nu respectă obligația de a informa în prealabil organul de supraveghere cu privire la data/momentul de părăsire a țării.
În concluzie, pentru reușita acestui proiect care salvează vieți este nevoie de implicare și alocarea sumelor de bani, așa cum au fost prevăzute în Proiectul de H.G.