Prin tribunale ca prin viață | Când opiniile noastre pot leza dreptul altora la imagine?

Nu mai târziu de două săptămâni, parlamentari nărăvași au adresat pe holul Parlamentului României niște expresii care te îngrozesc, de maidan. Este rușinos să vezi din ce în ce mai des astfel de ieșiri publice, din partea unor oameni aleși de noi, oameni de la care avem pretenția că ar putea fi modele de urmat. Metaforic, spun asta, deoarece nu cred că voi vedea curând demnitari care pot fi o sursă de inspirație.

În aceste condiții, trebuie să conștientizăm că putem fi trași la răspundere civilă delictuală pentru postările de pe rețelele de socializare, ieșirile publice care lezează dreptul la onoare, demnitate și reputația profesională a altor persoane.

Dar ce înseamnă libertatea de exprimare? Punctul central îl reprezintă art. 30 din Constituția României care precizează la alineatele 1, 2 și 6.  Citez:

art. 30

„(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile.
(2) Cenzura de orice fel este interzisă.
(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.”
Sursa: Constituția României

precum și,
art. 1398 alin. (1) din Codul civil

„cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie, este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune”.

Sursa: Codul Civil

Analiza mea pleacă de la încercarea de a găsi un echilibru între dreptul de a ne exprima părerile sau opiniile și cel de a nu leza dreptul altora la imagine, așa cum este consacrat în legea română.
În mod cert, sunt mulți oameni care nu cunosc ce le este permis sau nu în mediul online, atunci când vine vorba de libertatea individuală de exprimare și dreptul la propria imagine.

Astfel, față de tot ce vedem pe toate rețelele de socializare, la tv, până și în Parlamentul României ș.a.m.d.,  trebuie să înțelegem care sunt limitele libertății de exprimare, deoarece libertatea nu este una absolută, fiind interzisă lezarea demnității, onoarei, imaginii sau vieții particulare a altor persoane.

Dar ce putem face în situația în care ne sunt încălcate aceste drepturi?
Orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspândirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurii. Persoana lezată prin răspândirea unor relatări cu privire la fapte se poate îndrepta cu acțiune în răspundere civilă delictuală împotriva persoanei care a săvârșit astfel de fapte, dacă discreditarea cumulează următoarele condiţii:

• a) este falsă;
• b) este defăimătoare;
• c) permite identificarea persoanei vizate de informaţie.

De reținut este, că nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic şi satiric, dacă prin folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privinţa faptelor.

Mergând mai departe în analiză, mi-a atras atenția, problema ridicată chiar de un judecător chemat să facă dreptate, și care vizează o chestiune sensibilă: ce faci cu hotărârea judecătorească prin care s-a stabilit că onoarea, demnitatea ți-a fost încălcată printr-un act de denigrare publică?
Ce a răspuns doamna judecător, Mădălina Afrăsinie?
Citez:

„Cu ce te ajută o hârtie obținută după ani de zile, în contextul în care, în toată această perioadă, ai fost victima unor abuzuri din partea media și toată lumea te arată cu degetul?”

Într-adevăr, cu atât mai mult dacă persoana denigrată este formator de opinie, în percepția publică, din păcate, nu rămâne hotărârea judecătorească prin care ai obținut daune morale și publicarea sentinței civile în două ziare centrale, ci discreditarea în sine.

Pe de altă parte, interesant este că avem o reacție la ieșirea necontrolată din Parlamentul României, care face obiectul unui proiect de lege.
Citez:

„Alianța USR-PLUS a anunțat, luni, 29 martie 2021, că depune un proiect de lege care înăsprește sancțiunile pentru senatorii și deputații care adresează injurii altor parlamentari sau demnitari, urmând să fie redusă indemnizația până la nivelul salariului de bază minim brut pe țară, pe modelul sancțiunilor pentru votul cu mai multe cartele”.

În concluzie, sper să treacă acest proiect de lege, deoarece, dacă ar fi să o citez pe Ramona Ioana Bruynseels: „Nivelul a coborât atât de mult în politică, încât nu trebuie să rămână acolo”.
Invitată în emisiunea Prin tribunale ca prin viață, a anunțat o revenire în centrul atenției politice, deoarece nu poate rămâne indiferentă la ce se întâmplă astăzi în România. Va căuta soluții, inclusiv pentru sancționarea drastică a celor care exercită abuziv libertatea de exprimare și dreptul la propria imagine a altor persoane.

Aflați toate răspunsurile despre „Dreptul la imagine vs Libertatea de exprimare”, date de Mădălina Afrăsinie, judecător la Tribunalul București – Secția a VI-a Civilă și Ramona Ioana Bruynseels, președinte fondator Restart România, accesând următorul video: