Prin tribunale ca prin viață | Decizia CCR nr. 176/2022: Inevitabilul s-a produs

Iată, deja avem un efect al Deciziei CCR nr. 176/2022, prin care o condamnare definitivă a fost anulată deoarece infracțiunea de contrabandă asimilată a fost dezincriminată prin Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale prin care se modifică Codul penal.

Citez:

„Un orădean trimis la închisoare pentru că ar fi deținut, în vederea vânzării, țigări de contrabandă, va fi eliberat din penitenciar după ce Judecătoria Oradea i-a anulat hotărârea definitivă de condamnare. Instanța a admis o contestație introdusă de Aurel Filip, prin avocatul Răzvan Doseanu, care a invocat faptul că infracțiunea de contrabandă asimilată a fost dezincriminată prin Decizia nr. 176/2022 a Curții Constituționale, privind art. 270 alin. 3 din Legea nr.86/2006 privind Codul vamal al României.” – Sursa https://www.bihorjust.ro

Prin urmare, joi, Curtea Constituţională a admis o sesizare referitoare la întreruperea termenului de prescripţie a răspunderii penale, declarând neconstituțional un articol din Codul Penal ce permite întreruperea cursului prescripției odată cu administrarea de noi probe de către procurori.

Întrebarea care se află pe buzele tuturor acum este dacă actul normativ de modificare a art. 155 alin. (1) are efect și asupra dosarelor pendinte sau se aplică doar faptelor săvârșite după intrarea în vigoare a acesteia. Dacă ne uităm în Constituția României, la art. 15 alin. (2), „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. Prin urmare, Legea fundamentală a statuat că, ori de câte ori există norme mai favorabile, acestea vor fi aplicabile și retroactiv.

Astfel, câtă vreme prescripţia specială este o cauză care înlătură răspunderea penală, este evident că împlinirea sa sub imperiul legii vechi este mai favorabilă decât împlinirea prevăzută de legea nouă, deoarece aceasta din urmă măreşte intervalul de timp ce poate genera neaplicarea unei pedepse.

S-a ajuns aici, deoarece excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de omul de afaceri Adrian Mititelu în dosarul în care a fost condamnat definitiv la 3 ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Curtea Constituţională a venit cu precizări, spunând că articolul de Cod Penal a fost declarat neconstituțional încă din 2018, însă Parlamentul nu l-a modificat de atunci. Judecătorii CCR au cerut ca legiuitorul să corecteze textul de lege fără a mai aştepta publicarea deciziei în Monitorul Oficial.

Astfel, potrivit OUG, Alineatul (1) al articolului 155 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal (…) se modifică și va avea următorul cuprins: „(1) Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză care, potrivit legii, trebuie comunicat suspectului sau inculpatului”.

Ce a spus Cătălin Predoiu, ministrul Justiției, citez:

„De la data publicării în Monitorul Oficial al României a deciziei pronunțate în data de 26 mai 2022 poate fi pusă în discuție existenţa instituției întreruperii prescripției răspunderii penale, repunere în discuție care ar fi de natură să aibă implicații asupra unui număr mare de dosare și care ar putea determina aplicarea în mod neunitar a instituției întreruperii prescripției răspunderii penale ca urmare a suspendării dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, toate acestea având un impact semnificativ în planul bunei desfășurări a activităților judiciare cu respectarea tuturor garanțiilor procedurale, a drepturilor și libertăților fundamentale.

Pentru desfășurarea în bune condiții a proceselor penale și tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit infracțiuni, coordonate ale statului de drept, este nevoie de un cadru legal clar și previzibil inclusiv în ceea ce privește prescripția răspunderii penale.

Se impune reglementarea de urgență a unor condiții clare în care să se poată dispune întreruperea prescripției răspunderii penale, reglementare care să asigure și în continuare desfășurarea într-un cadru normativ accesibil și previzibil a activității organelor judiciare în cadrul procesului penal, evitându-se astfel o lacună legislativă.

Legiuitorul nu poate face abstracție de împrejurarea că activitatea de înfăptuire a actului de justiție care să beneficieze de încrederea justițiabililor în protecția valorilor sociale de către stat ar fi în mod serios afectată în absența unor dispoziții clare și exprese care să asigure un cadru legal complet în ceea ce privește condițiile de tragere la răspundere penală a persoanelor care încalcă legea.

Toate argumentele anterior expuse descriu o situație extraordinară și obiectivă în sensul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată, a cărei reglementare nu mai poate fi amânată, iar o eventuală legiferare pe altă cale decât delegarea legislativă nu ar fi de natură să înlăture de îndată consecințele negative care s-ar produce în absența unei reglementări privind întreruperea prescripției răspunderii penale, ceea ce ar afecta interesul public general de prevenire și combatere a săvârșirii infracțiunilor și de înfăptuire a justiției penale în condiții de legalitate, cu celeritate, de o manieră eficientă și cu respectarea tuturor garanțiilor constituționale. Pe cale de consecință, se impune o intervenție legislativă de urgență, prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului”.

De asemenea, Parchetul General, atrage atenția că, prin decizia CCR, ar putea fi afectate sute de dosare cu infracţiuni precum: furtul, coruperea sexuală a minorilor, falsurile, înşelăciunea, unele forme ale pornografiei infantile, unele infracţiuni contra siguranţei sistemelor informatice, accidentele de circulaţie.
În concluzie, inevitabilul s-a produs, să vedem câte dosare penale vor avea aceeași soartă.