Prin tribunale ca prin viață | Stresul şi epuizarea fizică la muncă, sancționate de lege

Avem o lege prin care hărţuirea morală la locul de muncă este sancţionată disciplinar, contravenţional sau chiar penal și iată că, după atâta așteptare, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă. Am mai spus-o și o repet, din păcate, aproape întotdeauna punerea în aplicare a legii este practic imposibil de realizat atâta timp cât necunoașterea legii este una dintre problemele cu care se confruntă angajații. Practic, informarea continuă și instruirea angajaților rămâne principala modalitate de prevenire a acestor forme de discriminare și hărțuire la locul de muncă.

Dar, ce înseamnă hărțuirea morală la locul de muncă și cum se sancționează?
„Constituie hărţuire morală la locul de muncă orice comportament care, prin caracterul său sistematic, poate aduce atingere demnităţii, integrităţii fizice ori mentale a unui angajat sau grup de angajaţi, punând în pericol munca lor sau degradând climatul de lucru.
În înţelesul prezentei legi, stresul şi epuizarea fizică intră sub incidenţa hărţuirii morale la locul de muncă.

Fiecare angajat are dreptul la un loc de muncă lipsit de acte de hărţuire morală. Niciun angajat nu va fi sancţionat, concediat sau discriminat, direct sau indirect, inclusiv cu privire la salarizare, formare profesională, promovare sau prelungirea raporturilor de muncă, din cauză că a fost supus sau că a refuzat să fie supus hărţuirii morale la locul de muncă.

Hărţuirea morală la locul de muncă, pe criteriul de sex, este interzisă.
Angajaţii care săvârşesc acte sau fapte de hărţuire morală la locul de muncă răspund disciplinar, în condiţiile legii şi regulamentului intern al angajatorului. Răspunderea disciplinară nu înlătură răspunderea contravenţională sau penală a angajatului pentru faptele respective.” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

Este extrem de important să cunoașteți sancțiunile care privesc hărțuirea morală la locul de muncă:
„Constituie contravenție hărțuirea morală la locul de muncă săvârșită de către un angajat, prin lezarea drepturilor sau demnității unui alt angajat, și se pedepsește cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei. Constituie contravenție și se sancționează cu amendă:

• a) de la 30.000 lei la 50.000 lei neîndeplinirea de către angajator a obligațiilor prevăzute la art. 2 ;
• b) de la 50.000 lei la 200.000 lei nerespectarea de către angajator a prevederilor art. 2” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

Încă o chestiune foarte importantă vizează măsurile pe care le poate lua instanța de judecată, în condițiile legii.
Haideți să vedem ce spune legea:

„Ori de câte ori se va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, instanța de judecată poate, în condițiile legii:

• a) să dispună obligarea angajatorului la luarea tuturor măsurilor necesare pentru a stopa orice acte sau fapte de hărțuire morală la locul de muncă cu privire la angajatul în cauză;
• b) să dispună reintegrarea la locul de muncă a angajatului în cauză;
• c) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unei despăgubiri în cuantum egal cu echivalentul drepturilor salariale de care a fost lipsit;
• d) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a unor daune compensatorii și morale;
• e) să dispună obligarea angajatorului la plata către angajat a sumei necesare pentru consilierea psihologică de care angajatul are nevoie, pentru o perioadă rezonabilă stabilită de către medicul de medicină a muncii;
• f) să dispună obligarea angajatorului la modificarea evidențelor disciplinare ale angajatului.

Ori de câte ori va constata săvârșirea unei fapte de hărțuire morală la locul de muncă, Consiliul aplică, în condițiile legii, oricare dintre măsurile prevăzute de lege.
Constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei neaducerea de către angajator la îndeplinire a măsurilor dispuse de către Consiliu. Plata amenzii nu exonerează angajatorul de aducerea la îndeplinire a obligațiilor prevăzute.” – Sursa: LEGE nr. 167 din 7 august 2020

În concluzie, ce rămâne de făcut: angajatorii vor trebui să acorde o atenție sporită prevenirii și combaterii faptelor și actelor de hărțuire morală la locul de muncă, dar și să analizeze dacă reglementările interne de la nivelul companiei sunt suficient de detaliate și de bine cunoscute de către salariați.

Astfel, primul pas pe care trebuie să-l facă angajatorul este să introducă noi clauze în reglementările interne, care să țină seama de modificările legislative, ori să le actualizeze pe cele existente.
Al doilea pas implică actualizarea regulamentului intern și a politicilor adiacente.
Pasul trei presupune informarea continuă și instruirea angajaților pentru prevenirea acestor forme de discriminare și hărțuire.
Fiecare persoană implicată în acest proces va trebui să își cunoască atribuțiile în mod clar, deoarece îi va fi de mare ajutor.