Dacian Cioloș: Acum, că au trecut alegerile în PNL, este momentul ca noul președinte PNL să vină cu o propunere de prim-ministru, alta decât Florin Cîțu

Răbdarea nu înseamnă așteptare fără a face nimic, ci puterea de a merge pe un drum până la capăt

Viața este un etern joc în care reintri constant, în care încerci, din nou și din nou, să trăiești, să te agăți de visuri și speranțe.
Indiferent de câte cicatrici și lecții dure primim de la ea, important este să nu lăsăm aceste răni și lecții să ne împietrească sufletul, să ne paralizeze simțurile și trăirile. Și, mai mult de atât, să nu ne fie rușine de aceste cicatrici care au apărut pe lungul curs al vieții. Dacă durerea a devenit o cicatrice, înseamnă că a învins-o, că tu ai mai învățat o lecție, ai devenit mai puternic și ai reușit să mergi mai departe.

Cele mai bune lecții de viață le învățăm în cele mai grele și rele momente, dar și din cele mai mari erori pe care le-am făcut și, uite așa, învățăm că trebuie să trecem prin foc și sabie, prin durere și suferință pentru a descoperi momentele frumoase, lucrurile bune și clipele de fericire.

E atât de important ca aceste cicatrici să nu ne țină prizonieri, ci să ne ajute să depășim teama de a merge înainte, să nu ne complexăm de aceste semne ce nu vor dispărea, ci să ne învețe să le purtăm ca semne ale puterii și nu ca simbol al durerii.

Cu toții trecem prin furcile caudine ale disperării, ale deznădejdii, ale dezamăgirii de a fi perceput greșit, de a fi tratat ca un rău demonic, când tu, de fapt, ai vrut să fii bun, să ajuți, să te faci util. Și atunci alegi o cale. Fie te resemnezi în tăcere și îți lingi rănile ce ți-au cuprins întreg corpul, sufletul și mintea, fie lupți să demonstrezi că percepția asupra ta este una greșită.

Da! Din suferință se nasc cele mai puternice suflete, cele mai puternice caractere, însă câți dintre noi găsim calea, răbdarea și puterea de a purta triumfal aceste cicatrici, de a le transforma în tatuaje frumoase și de a brava cu ele?

În viață, răbdarea nu înseamnă așteptare fără a face nimic, ci mai degrabă puterea de a merge pe un drum până la capăt. Acolo unde găsești ciulini, să pui flori, acolo unde curg lacrimi să alini, acolo unde doare să pui o vorbă bună.

Viața se întâmplă o singură dată, iar noi înțelegem doar când suntem aproape de final cât de important este fiecare moment și cât de greu mai readucem lumina acolo unde întunericul s-a cuibărit.

Oricât de dureroase sunt nedreptățile la care suntem supuși, oricât de mult dor apelativele și etichetele ce ni se lipesc fără suport real, noi să căutăm să zâmbim atunci când toate aceste lucruri ne descurajează, să ne păstrăm entuziasmul. Când alții ne tratează urât, să nu lăsăm ura să ne copleșească. Nu e nevoie să ne schimbăm pentru a impresiona pe cel ce spune că nu ești suficient de bun, schimbă-te doar pentru a arăta cât ești de bun.

Oamenii vor vorbi indiferent de ceea ce alegi să faci sau cât de bine o faci, așa că alege să te îngrijorezi doar pentru tine, nu pentru ceea ce cred alții despre tine. Dacă tu crezi, suficient de mult, într-un ideal, nu te teme să lupți pentru el .

Să nu ne temem de lucrurile pe care nu le putem schimba, ci să trăim frumos și simplu, să iubim generos, să găsim în inima noastră resursele pentru a împărți zâmbete și speranță, iar cicatricile să le percepem ca pe simboluri reale ale forței și determinării, ca pe o urmă a unui triumf de care să fim mândri.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

8 comentarii pentru articolul „Răbdarea nu înseamnă așteptare fără a face nimic, ci puterea de a merge pe un drum până la capăt”

  • Oamenii au tendinta sa…nu vada dublu, insa trebuie vazut dublu pentru o plenara echilibrare, ca balanta are talere, nu taler:))

    Iubirea e doar una. Toate celelalte se bucura de manifestare prin superpozitii.

  • drumul care conteaza e cel care..se arata!:))
    iar acesta apare abia atunci cind
    te manifesti pe tine insuti, …si atat!:)), caz in care..char n ai cale.

    ce vede omul ca e cale, e chiar pasul, iar pasul pe care omul il vede…pas, e chiar calea!”)

    Omul isi gaseste calea abia atunci cind el devine…pasul pe care Cerul il face pe Pamant:)
    – rabdarea inseamna Anotimpurile.atunci cind pricepi Anotimpurile…rabdarea dispare ca definitie.

    • Frumos. „Omul isi gaseste calea abia atunci cind el devine…pasul pe care Cerul il face pe Pamant” 🙂
      Textul Nausicai face bine, inspira comentatorii…

    • Daca ti ai ales o cale pe care s o urnezi, …aia nu e calea.
      calea esti chiar tu, iar pe tine nu te alegi, ci te redescoperi.
      calea care esti chiar tu este chiar Pasul, iar Calea e insasi Viata.

      • ..ceea ce se numeste rabdare e perceptia Anotimpurilor, iar perceptia Anotimpurilor nu e rabdare, ci Pace.

        • unde gasesti ciulini sa pui flori..asta nu e Pace.
          insa unde te pui pe tine insuti…este.
          tu insuti poti fi chiar un balaur, insa daca sadesti in tine insuti balaurul ce esti..asta este Pace.

  • Foarte bine, Nausica Mircea! Putina „terapie de grup” nu strica în vremurile astea în care tot mai multi oameni se tem ca îsi pierd controlul. Iar teama de a-si pierde controlul este la fel de primejdioasa ca boala însasi.
    Aveti dreptate, nu trebuie sa traim doar sub privirile celorlalti si, pentru tot ce facem în viata, este important sa avem o idee pozitiva despre sine. Fiecare fiinta umana are o valoare intrinseca, ea trebuie sa evite sa se subestimeze, trebuie sa-si combata îndoielile, sa evite teama, sa aiba curaj, sa gaseasca oricând un punct pozitiv într-o situatie grava… Si, asa cum ati subliniat dv., sa nu astepte fara a face nimic, sa îsi gaseasca „puterea de a merge pe un drum pâna la capat”.

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog

Invitații cristoiublog