Parisul e înainte de toate, un muzeu în aer liber. Chiar dacă acesul în parcuri, pe bulevarde, pe străzi, e gratuit, totuși, nu poți spune că mergi prin și pe ele:
Vizitezi, nu mergi.
Pînă și cimitirelor Père-Lachaise, Montmartre, Montparnasse, trebuie să le acorzi ore întregi de parcurs printre cavouri și morminte, multe dintre ele trimiteri la Istoria Franței și a omenirii.
Parisul e însă și o scenă.
O scenă imensă a cotidianului mai mult sau mai puțin pitoresc.
Dacă-ți muți privirea de la obiectivele emblematice ale Parisului – Tour Eiffel, Sena, Podurile peste Sena, Luvru, Place de la Concorde – vei descoperi lucruri la fel de interesante ca și cele atît de mult cultivate în cărți și în broșuri.
Ca și la Roma, ca și în alte locuri pline de obiective turistice, ultracunoscute, mai ales din proze și filme, am căutat în Parisul începutului de ianuarie 2020, oraș vindecat de artificialitatea Sărbătorilor de iarnă pentru turiști, semnele vieții de fiecare zi.
Se vede ca nu v-ati dus mai departe de buchinisti, altfel ati fi fotografiat si pisoarul în aer liber din apropiere care se afla la marginea trotuarului, neprotejat de niciun fel de paravan, la vederea tuturor. 😯