Putin: Discuțiile cu Biden au fost cu adevărat constructive. Începem consultări pentru a evita atacuri cibernetice

Sue cea fără sex appeal

Nu am cunoscut-o personal pe Sue, englezoaica, doar tangențial, din vedere, o dată sau de două ori și din povestirile familiei. Venise în România în anii ’90, început de post-decembrism. Eu eram încă studentă, sau poate în primii ani de după absolvirea facultății. Nu țin minte cu exactitate. Mătușa mea, profesoară de engleză, era prietenă cu Sue, care devenise de-a casei bunicilor mei din Sibiu. Din povestirile familiei rețin că bărbații români din familia noastră extinsă nu o plăceau pe Sue, chiar se temeau de o posibilă influență a ei asupra consoartelor lor. Îi tolerau prezența cu condescendență de cocoș stăpân pe ograda cu cloști – Sue era diferită-, râzând de ea pe sub mustață sau în bărbi patriarhale, ori de câte ori Sue își exprima ideile și felul ei de a fi, fără inhibiții de bon ton. Deși nimeni nu a îndrăznit să spună, cred că nu știau cum să se relaționeze cu un specimen de femeie ca Sue, care nu era obsesiv compulsivă cu epilatul, nu purta deux pieces sau haine care să-i scoată în evidență formele – nu era grasă nici slabă, by the way – , și avea o nonșalanță în a discuta, ceea ce pentru bărbați și consoartele lor erau tabuuri.

Sue era și vegetariană pe deasupra -la începutul anilor ’90 în România era ceva-, cu toate acestea nu rezista la smântâna de casă, ignorând grăsimea de origine animală a smântânii, ca și cum ar fi fost din legume.

Sue nu emana stres si angoase de femeie estică, sub papucul șefului la serviciu și sub marele moft român al bărbatului ‘greu de ținut’, acasă. Sue era și ‘single’, deși nu fusese așa toată viața – , oricum, nu erau bărbați români în viața ei, probabil dintr-o nepotrivire care bătea la ochi.

Pentru bărbatul român autohton, Sue avea mari dificultăți în a trece drept frumoasă și atrăgătoare, pentru că-i lipsea manifestarea acelui sex appeal cu care erau obișnuiți. Cred că o piatră de încercare era și faptul că nu mergea la coafor și nu-și vopsea părul la cei 50 și ceva de ani pe care-i avea. Fiind mulțumită, content and happy în pielea ei, pentru bărbatul obișnuit cu o plantă agățătoare sau carnivoră, Sue era o anomalie, așadar, nu prezenta interes pentru egoul lui, nici măcar pentru vreo aventură.

Dar cum vorbeau bărbații din familia mea extinsă – nu bunicii – și prietenii lor despre Sue în absența ei. Își vărsau tot disprețul, o persiflau, o zugrăveau în fel și chip, pentru că, în viziunea lor, asta merita- nu era feminină, nu era nici femeie în ochii lor, dându-le un sentiment inconfortabil. Cum s-ar zice pe limba lui Sue, îi scotea din confort zone lăsându-i în limbo. Cred că o făcea intenționat Sue. Era parte dintr-un plan.

Dar nici doamnele nu se dădeau în lături. Le plăcea a naibii să vadă cum bărbații lor vorbesc de rău o ‘femeie’, în comparație cu care erau mai bune, mai apreciate. Dar dacă Sue era ‘zero’ ca femeie, cum să te simți bine și apreciată în raport cu nulitatea? Da, uite că manipularea prindea.

De ce mi-am amintit de Sue? Pentru ca realizez că nu s-a schimbat mai nimic de atunci în privința atitudinilor celor din țară, chiar dacă au călătorit prin țări europene. Bărbații au păstrat aceeași antipatie, poate disimulată, față de femeia vestică inteligentă, care vine în România purtând bacilul feminismului și al altor-isme emancipat- occidentale, nocive pentru status quo. Cu totul alta e atitudinea față de bărbatul occidental. Covorul roșu pentru el.
Da, ca neam nu cred că ne putem schimba. Există un refuz cronic de a ne transforma- de a schimba. Nu vrem, nu putem să fim scoși din ale noastre. O fudulie uriașă: noi știm mai bine.

Se fac experimente cu noi și pentru că avem această inerție, o gândire de os imuabil, netransformabil (cu aspecte bune și nocive, deopotrivă) de care se izbește intenția schimbării, în paralel cu alte tare: șmecheria, ipocrizia, adaptabilitatea de suprafață, doar de ochii lumii- ai celor puternici, pentru ca alții, cei puternici, să ne mulgă, cu condiția să poată mulge și ‘puternicii’ noștri ceva. Străinii ne cunosc metehnele- le-au observat de cum ne-am deschis granițele. Cu siguranță le displace acest melange (amestec): inerție, tabuu, ipocrizie, maleabilitate ticălos interesată. Acest cocktail l-aș numi dubla măsura a prostiei. Ne rămâne mintea românului cea de pe urmă. De moment providențial, după care urmează același nefericit ‘va urma’, din păcate. Poate cineva să taie de la stânga la dreapta și de la dreapta la stânga? Fără experiment străin. Cu viziune salvatoare.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

18 comentarii pentru articolul „Sue cea fără sex appeal”

  • nu e vorba despre o generatie si alta generatie. e vb despre ce ramane constan si ntr o generatie si in alta, ba chiar in toate generatiile!,
    ca abia chestia asta, care ramane constanta si doar se mbraca cu haine la moda. conteaza. pentru neam!, evident..:))

    • poate fi Civilizatia batuta n lupta dreapta?
      da!, insa daca si numai daca lupta se numeste Iubire:))

      dasta am si zis ca problema Civilizatie e constituita din antioameni, ca ei, si nu oamenii, sint cei care ‘reactioneaza’:)),
      ailalti, in care se manifesta iubirea, …n au nicio treaba cu Civilizatia si mersul ei, …astia pur si simplu nu se simt atacati:))

      de unde rezulta ca Civilizatia isi vede de treaba negresit, acum si manata de Doctrina Anti!

      deci nu se putea face nimic…mai bun. Realitatea e…limpede. Negresit!
      raul e bun, cita vreme nu e Raul,
      binele e bun, cita vreme nu e Binele
      iar intre Bine si Rau se pune SI.
      asa ca…va fi Bine. …va fi Rau.
      :))))

      • Raul, adica Raiul pe pamant, va Cerne toti oamenii. Raul apare abia cind binele tinde sa se manifeste plenar, ca si pe Yang il gasesti abia in Inima lui Yin!

        • prin felul de a fi, al poporului, abia cind raul tinde sa se manifeste plenar…se arata binele, altfel…poporul e o oaie. deci numa in mod pur natural poate ajunge poporul in starea in care baciul e Baciul.

  • unora le plac femeile cu sex appeal
    altora le plac femeile fara sex appeal
    si acu ce sa le faci?! aia e!:))))

  • poporul asta e popor de oi si il are pe baci drept referinta.
    cind baciul a zis:construiti!, poporul a construit.
    cind baciul a zis: darimati!, poporul a darimat.
    si cind a construit si cind a daramat, poporul tot oaie a fost. si tot oaie e. si creca asa va fi si maine…

    • Online- Mda… Interesant! Poate detaliați puțin. Ce ar fi de făcut să fie mâine altfel?

  • @ Ioan Radu Hanga
    .
    Domnule fost primar Hanga, doresc sa va pun o întrebare.
    Dv. deplângeti faptul ca „actuala generație nu știe decât să dărîme”. Va rog sa-mi spuneti daca dv. nu faceti cumva parte din generatia care ati lasat ca economia României sa fie distrusa nu acum, ci în urma cu multi ani? Ce ati facut, dv., domnule Hanga, dv. si generatia dv., pentru ca industria si agricultura României sa nu fie puse la pamânt în scurta vreme dupa ’89?!
    Si va întreb în mod direct, despre ceea ce cunoasteti foarte bine: ce ati facut atunci când orasului Câmpia-Turzii i-a fos furat Combinatul Metalurgic ca sa îsi bata cineva joc de el?!
    .
    Generatia dumitale a participat sau a asistat fara sa schiteze cel mai mic gest de împotrivire la distrugerea economica a României si acum, tot ea se plânge ca tinerii nu o reconstruiesc. Esti jalnic, stimate, domnule fost primar de Ghiriș!

    • E o eroare sa fiu luata drept actuala generatie. Eu am 50 de ani, nu sunt deloc ‘actuala’. Am trait 19 ani de pre-decembrism, apoi post-decembrism, occident, post-decembrism.
      Nu sunt nici vechea generatie conservatoare cu fundatiile subrede. De ce gandim pe generatii? Nu se imparte lumea in vechi si nou, conservator sau daramator.
      Pe mine ma intereseaza adevarul – nu conservarea valorilor, fie ele traditionale sau europene. Ce fac acele ‘valori’ oamenilor, realitatii si vietii. Daca fac rau, nu sunt bune.
      Geo, tu ai inteles, oricum. Asta-i mesaj in eter.

      • Monica Simion, nu te ia nimeni drept actuala generație. Dar esti parte a ei. Aici discutăm la modul general, nu atacăm nicio persoană anume, nu imputăm nimănui greșeli personale. Nu e bine să coborâm discursul la un nivel atât de jos. Fiecare generație își are greselile și meritele ei. Dacă noi, românii, nu săvârșeam nicio greșeală, conduceam lumea. Sau, cel puțin, cream un sistem de valori care să fie urmat de multe alte popoare, cum au creat grecii, evreii sau romanii.
        Noi suntem cine suntem! Dar trebuie să ne evaluăm și să ne respectăm, așa cum suntem, cu bune si cu rele. Și, mai ales, să încercăm să devenim mai eficienți și mai buni! Resursa este în mintea și în sufletul nostru! Este o problemă de realism și de voință.

        • Nu coboară nimeni ‘discursul atât de jos’. Această afirmație nu își are sensul și e o prejudecată. Ce e sus și ce e jos? Mintea omului se pozitioneaza sus sau jos.
          La fel cum nici ‘actuala generație’ nu își are sensul, dacă toți facem parte din ea.
          Care e problema când eu va spun deschis vârsta mea și percepția mea despre a fi sau a nu fi actuala? Eu stiu unde ma poziționez în raport cu actualitatea. Dacă v-am spus că nu mă consider actuala, inseamna ca asa este.
          A spune niște lucruri care deranjează nu e dovada de lipsa de respect.
          Va doresc o seara buna si sa ne mai auzim.

      • Dragă Monica, dragi cititori,
        Nu știu de ce nu scap de o idee fixă. Deși nu am fost în țară în perioada „revoluției„ și nici după aceea, pretind totuși să fi simțit entuziasmul debordant și energiile care clocoteau la acea vreme. Oamenii erau atât de fericiți și păreau dispuși la orice pentru a-și schimba destinele! Mă gândesc mereu, ce-ar fi fost dacă am fi avut noroc de niște lideri integri și care să fi vrut binele țării? Unii care să canalizeze acele energii în direcția reconstrucției și să facă din România ce-au făcut nemții și austriecii după război. Momentul acela – dacă a existat – s-a pierdut ireversibil. Voi, care ați fost de față și ați trăit totul pe viu, ce spuneți? E doar o obsesie de-a mea sau chiar s-ar fi putut face ceva?
        Steliana

        • Asa este, Steliana Huhulescu, aproape toti am fost fericiti ca am scapat de comunism, necazul cel mare a fost însa ca în decembrie 1989, tot comunistii au preluat puterea, fostii nomenclaturisti si fostii mari securisti, adica. Si nici nu se putea altfel pentru ca Revolutia Româna a fost o revolutie adevarata doar în inimile românilor, dar în realitate, aceasta a fost o Lovitura de Stat.

          • Da, Geo, ai dreptate. Știu că RR a fost de fapt lovitura de stat, dar in mintea și inima mea speram ca energiile dezlăntuite atunci să fi fost suficiente pentru a demasca și pune capăt definitiv unui astfel de sistem…dacă ar fi existat un călăuzitor potrivit…dacă s-ar fi insistat…Știu, sunt prea mulți „dacă”!
            Rămâne deci, cum m-am temut, doar un voeu pieux… „Dacă” vom mai fi vreodată capabili de o nouă mbilizare?

    • E și asta o părere! Se poate discuta pe marginea ei!
      În 1990 aveam 44 de ani. Resimțeam acut consecințele lipsei de informații alternative din perioada anterioară anului 1989. Ca atare, în anii 90, am străbătut o perioadă dură de adaptare și clarificare a sensului evenimentelor în curs de desfășurare.
      Sunt inginer de meserie, am parcurs toată ierarhia unei mari uzine, de la inginer de schimb la director general. Acum știu foarte bine ce am făcut bine si ce am greșit. Si ce au greșit oamenii pe care i-am condus. Toți am greșit! Vorba unui clasic: ,, Să nu uităm că istoria nu va uita pe vinovați, și vinovați suntem cu toții: unii pentru că am tăcut, alții pentru că am greșit, cu toții pentru că am suportat.” Cuvintele astea sunt valabile și astăzi.
      Apoi, eu n-am atacat personal pe nimeni și nu văd de ce v-ați năpustit atât de agresiv asupra mea. Discutam, la modul general, despre o întreagă generație. Fiecare generație are greselile ei. Nu inteleg de ce ați luat-o atât de personal. Dacă noi, până acum treizeci de ani, puteam invoca lipsa de informare, mass media actuală,atât scrisă hârtie cât și online oferă infinit mai multe posibilități de informare. Trebuie însă citită și separat adevărul de neadevăr. E vorba de efort personal.
      Am fost și primar! De două ori! Când oamenii au dorit altceva, nu m-au mai ales. Așa e viața!
      Intreb acum: Câți ani ai, domnule Geo, și ce ai facut până acum în viață. Așa, ca să echilibram discursul. Poate fi interesant.

      • Dv. afirmati ca “actuala generație nu știe decât să dărîme”… apoi va faceti un titlu de glorie din faptul ca nu ati atacat pe nimeni personal, ci doar aceasta „întreaga generatie”. Tocmai cu asta m-ati suparat, dv. nu atacati una sau mai multe persoane, ci îi atacati pe toti cei tineri. În primul text, lasati sa se înteleaga ca „cei vechi” au construit într-o veselie timp de 30 de ani, si acum tinerii va darâma minunatele „constructii”, uitând ca economia României postdecembriste a fost distrusa în perioada în care cei ca dv., indiferent de culoarea politica, au fost la conducere.
        Vârsta si profesia mea… Domnule Hanga, nu v-ati dezbarat de vechile metehne comuniste… Eu consider ca este mai putin important ce vârsta si ce profesie am, aici, în dezbaterile de pe blog, conteaza ideile si omul pe care îl poti deslusi în spatele acestor idei, nu neaparat identitatea lui. Sau, poate ati uitat ca, pâna azi, dv. erati doar un Radu si atât.
        P.S. Nu ati amintit nimic despre Combinatul din Câmpia-Turzii si despre alte nenumarate uzine si combinate care au fost vândute la fier vechi, atunci când generatia veche „construia”, nu darâma. Si scuze ca nu am procedat la fel ca dumneata, acuzând o întreaga generatie pentru marele dezastru românesc, lasând doar sa se subînteleaga ca fostul primar Hanga este unul din exponentii acestei generatii.

  • Eu stiu foarte bine despre ce vorbesti, Monica, avem si noi o Sue a noastra. Hermi se numeste si este austriaca. Are acelasi fel de a fi si acelasi comportament ca englezoaica descrisa de tine. Pe ea si pe sotul ei îi avem prieteni de demult, dar pâna sa ne împrietenim cu adevarat a trebuit sa treaca ceva vreme. Hermi a fost cea care nu a dorit sa se aventureze prea repede într-o relatie de prietenie si apropo despre franchetea pe care o aminteai si tu, ea ne-a spus acest lucru în mod direct, fara menajamente. A fost ceva de genul: „va multumim ca ne-ati primit asa de bine la voi, ne bucuram ca v-ati simtit bine la noi, dar asta nu înseamna ca ne vom întâlni obligatoriu si la anul.”… Abia dupa ce am petrecut a treia oara un concediu împreuna, austriecii nostri ne-au marturisit ca îsi doresc sa fim prieteni.
    Îmi aduc aminte ce m-a impresionat odata, foarte mult la ea. Desi ea are tinute modeste, mai mult comode decât elegante, când a adus cadouri cunostintelor din România, inclusiv noua si unor rude, a cumparat niste haine scumpe. Mirati, noi am întrebat-o de ce, iar ea ne-a spus ca a observat ca românii se îmbraca cu haine scumpe (te asigur însa ca nu era si cazul nostru). Exact asa a zis, cu haine scumpe, nu elegante… Deci…

    • Mi-a facut din nou mare placere sa-ti citesc articolul, Monica. Scrii foarte, foarte bine. Si-mi place ca nu te lasi tentata sa scrii despre subiectele obisnuite, tratate în cor de toti jurnalistii (pe mai multe voci, e drept).

Cora Muntean: Nu știu de ce suntem prima țară din UE care vaccinează copiii
Imunizarea copiilor, probleme si necunoscute

Vaxxinarea copiilor, probleme si necunoscute! Cu doctor Anca Nitulescu, Asociatia Medici pentru decizii informate si jurnalista Cora Muntean, redactor sef la Cristoiublog!!!

Publicată de Adriana Bahmuteanu pe Marţi, 8 iunie 2021
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Apariție editorială de excepție

„Cronica de la Salcâmu Mic” de Sabina Ivașcu. Pentru detalii apăsați pe poza de mai jos: