Președintelui unei companii bancare i s-a oferit un bilet la „Simfonia Neterminata” a lui Schubert. Deoarece nu a putut să meargă, președintele i-a oferit biletul managerului zonal.
A doua zi de dimineață, președintele i-a cerut managerului sau sa îi spună ce părere a avut despre concert. A primit un mic raport:
1. Pentru o perioadă considerabilă, cântăreții la oboi nu au avut nimic de făcut. Numărul lor ar trebui redus și munca lor distribuită echipei, reducând astfel momentele de inactivitate.
2. Toate cele 12 viori cântau partituri identice. Aceasta pare o duplicare ineficientă a muncii, numărul membrilor acestei echipe ar trebui drastic redus. Dacă este necesar un volum sonor mare pentru acele partituri, ar putea fi obținut printr-un amplificator.
3. Prea mult efort a fost depus în cântatul semitonurilor. Aceasta pare o acțiune de prea mult rafinament și ar fi recomandabil ca toate semitonurile să fie „rotunjite„ la cea mai apropiata notă. Daca acest lucru s-ar realiza, atunci s-ar putea folosi și începători în locul instrumentiștilor experimentați.
4. Nu e nici un folos în repetarea de către corn a partiturilor deja cântate de instrumentele cu coarde. Dacă aceste pasaje redundante ar fi eliminate, durata concertului ar putea fi, în mod eficient, redusă de la două ore la 20 de minute.
Acestea fiind zise, putem concluziona că dacă Schubert ar fi acordat atenție aspectelor mai sus menționate, probabil ar fi reușit să își termine simfonia.
Lasă un răspuns