Teatru-reportaj, dramatizare după piesa „Sacul părăsit” de Guadelupe de Veghea (Spectacol de sunet și lumină)

Actul întâi se petrece într-o școală particulară de teatru.

Clasa: Șase sași în șase saci … șase sași în șase saci …
Profesorul: Repetați! Cu scandare! Urmăriți ritmul, vă rog. Eu bat din palme, iar voi scandați odată cu mine. Un.. doi, și !
Clasa: Șa-se sași în șa-se saci ..
Profesorul, pocnindu-și palmele: Foarte bine! Și! Șa..
Clasa: … se sași în șa-se saci ..șa-se sași în șa-se saci..
Profesorul: Mai multă atenție la dicție, vă rog!

Ușa se deschide și în clasă intră cineva de la secretariatul școlii. Se apropie de profesor și îi pune pe masă un bilețel.

Profesorul: Stoop! Toată lumea, toți încolonați pornim spre punctul de repartizare a sacilor de gunoi. Trebuie să facem voluntariat, altfel, iată ce scrie pe bilet, „veți fi amendați pentru încălcarea corectitudinii civice”.
Studentul 1, privind biletul de pe masă: Aici scrie altceva, domnule profesor.
Studentul 2: Vreau să văd și eu!
Profesorul: Luați loc un minut, vă rog. Într-adevăr pe bilet e scrisă indicația „vă rugăm optați la exercițiile de dicție pentru cel cu capra și piatra sau popa și poala, lăsați-l pe cel cu sașii, e desuet.”
Studenta Kitty: Atuncea, p’aia cu sacii n-o mai repetăm?
Profesorul: Haidem, încolonarea, spre tomberoanele din străzile sectorului 1.
Studentul 1: Se filmează? Adică ne filmează? Altfel eu nu merg.
Profesorul: Nu forța mâna destinului! Nu știu dacă vor veni doar reporteri sau și televiziuni.

Ies cu toții.

Studentul 1 revine în clasă să-și ia încărcătorul uitat în priză.

Actul al doilea.
Scena înfățișează un salon modern de coafură, gol. În fața fiecărei oglinzi, dotate cu aparate de întins, ondulat, tuns, frezat, pe fotolii culoarea nude, stau la taifas coafezele vorbind cu propriile imagini reflectate.

Coafeza 1: Ea, primărița, are părul lung, cercei lungi, degete lungi.
Coafeza 2: Și dinți lungi.
Coafeza 3: Sunteți rele. Are doar mintea lungă și suplă, fiindcă vine de departe și vorbește cu dublu r. Restul e chestie de stil. Haideți să mergem. Am auzit că în funcție de gunoaiele adunate se împart măști-imitație după o marcă franceză.

Coafeza 2: Bine, șefa. Mergem. Pot să-mi iau cu mine și..?

Coafeza 3: Poți. Oricând pe traseu cineva poate avea nevoie de fixativ. Nu uita! Zece lei puful!

Se stinge lumina. Se aud pași alergând spre ieșire. Apoi Coafeza 1 intră cu o lumânare și agață de ușă tăblița pe care scrie „Nu-i curent, salon închis”. Apoi trage oblonul care înfățișează un afiș cu o femeie purtând o mască făcută din bucle.

Actul al treilea.
În studioul unei televiziuni având sigla „accesații de azi” se dezbate subiectul sacilor abandonați pe trotuarele sectorului unu.
Sunt invitați filozofi, economiști, igieniști, pompieri și un prestator de servicii de la salubritate.

Filosoful: Conceptul sacului abandonat este diferit azi în mentalul colectiv. Să nu uităm simbolul sacilor plini cu tărâțe de la morile naționalizate, să nu uităm literatura în care, nu-i așa, este pomenit sacul, în contextul zadarnicei lui aduceri la „pomul lăudat”. Și, dacă îmi permiteți, aș putea să aduc drept argument citatul profesorului…

Pompierul: Haideți, zău așa, ne-am adunat aici să facem istoria sacului? Adică ce e el? Unde e util și unde nu? Parcă numai de saci e vorba? Cine îi numără, cine-i pune și unde-i pune? Dați-o încolo de treabă!

Igienistul: E mare nevoie, foarte mare nevoie de saci. Deși cifrele ultimelor zile arată o stagnare a deceselor, nu trebuie să…

Economistul: De obicei, în situații de criză trebuie să înțelegem că…

Omul de la salubritate: În cazul operațiunii de măturat mecanizat, atunci când nu este posibil să se intervină mecanizat, dată fiind situația reală din teren la data prestației (mașini parcate, blocaje în trafic, alte motive punctuale constatate în timp real), se intervine complementar manual, în cadrul aceluiași program zilnic de salubrizat mecanizat, fără consemnarea separată a operațiunii manuale. Trebuie avut în vedere că operațiunea complementară de măturat manual este mai costisitoare, dar, prin această intervenție manuală, pe care ne-am asumat-o integral din punct de vedere operațional și financiar, reușim să asiguram starea de curățenie, singura obligație contractuala pe baza căreia se confirmă prestația.*

Filosoful: ce vreți să spuneți cu asta?

Omul de la salubritate: Nu s-a întrebat nimeni cum se face că, deși în toți acești ani în care Romprest a prestat serviciul delegat, sub administrații locale cu majorități conjuncturale diferite, părțile au avut adeseori poziții contrare (dar exprimate în cadru legal) și chiar litigii în instanță (deci supuse soluționării pe cale legală), nu s-a întrebat nimeni, deci, cum se face că s-a ajuns acum, pentru prima data în decursul a 12 ani, la invocarea de către Operator a dreptului legal de diminuare a prestației, pentru încălcări ale drepturilor sale garantate prin contract?*

Intră Hamlet cu hârca lui Yorick și începe un monolog (până nu demult rămas doar în manuscris).

Hamlet

Acum când soarta străzii e gunoiul
Te prinzi să faci a duhurilor voie?
Vrei să împrăștii prin Cetatea Bucuriei de Altădată o nouă molimă?
Ascultă, dragă doamnă Clotilde – ia aminte! Iar cu Romprest … așază-te la masă.
De-i ești datoare, tu plătește iute!

De nu… Aduceți pentru judecată minți mai limpezi.
Dar nu lăsa orașul sa devină

un pisc al jegului și al duhorii…

(către Yorick) Hai, dragule, să mergem. Pune-ți masca!

(Iese)

Pompierul, spre public :
Domnul Hamlet, care a fost de servici în tura de noapte, le-a zis-o!

Cortina

*DREPT LA REPLICA ca urmare a afirmatiilor Primarului Sectorului 1 postate public pe o retea de socializare in data de 9 decembrie 2020 (romprest.ro)
https://www.capital.ro/romprest-raspunde-in-termeni-duri-acuzelor-lansate-de-clotilde-armand-cum-isi-justifica-pozitia-compania-document.html
https://www.stiripesurse.ro/razboiul-gunoiului-ia-amploare-romprest-replica-pentru-clotilde-armand_1544170.html