Cristian Ghinea, despre participarea la guvernare: „Trebuie să fie o discuție serioasă în partid dacă mai stăm sau nu mai stăm”

Teleologia bizonului de rit modern: Napoleon ar trebui scos din Domul Invalizilor

Anul acesta, Franța celebrează bicentenarul Napoleon – 200 de ani de la moartea celui mai mare strateg al timpurilor moderne. Ocazie excelentă pentru declanșarea unui nou război ideologic, ocupație de baza a stângii „caviar” care populează saloanele și tribunele pariziene.

Le Monde publică o astfel de tabletă, semnată de Louis Georges Tin, militant și eseist și Olivier Le Cour Grandmaison, profesor de științe politice la universitatea Evry Val d’Essone – Puchenii Moșneni cum ar veni, să mă ierte locuitorii comunei noastre. Cei doi mari „gânditori” propun, nici mai mult nici mai puțin, decât excluderea lui Napoleon din Domul Invalizilor și transformarea acestuia în Muzeul Istoriei Republicii.

Las de o parte faptul că Republica n-a construit mare lucru și în nici un caz Les Invalides …

Cei doi corifei aduc în discuție faptul că Napoleon a „restabilit sclavagismul” și a „trecut Europa prin foc și sabie”. Cireașa de pe tort: era misogin.

Este exemplul perfect al unei teleologii aplicate practic, deși primul lucru pe care îl învață studenții la Istorie este că nu putem judecă faptele trecutului după criteriile de azi. Dar am să citez mai departe, în principal argumentele dezvoltate de un prieten pentru care am o mare admirație, Dimitri Cazali, autor al mai multor manuale de istorie alternativă devenite numărul unu în topul vânzărilor Amazon. Ultima sa carte este o pledoarie în favoarea lui Napoleon, susținută nu cu idei preconcepute izvorâte din necunoaștere ci cu argumente și documente – „Napoléon dans l’intimité d’un règne” (Napoleon în intimitatea unei domnii).

Napoleon, un exemplu perfect de integrare

Napoleon a unit națiunea și a dat o speranța până și celui mai mărunt dintre oameni. Este el însuși exemplul perfect de integrare. Micul corsican, ajuns la colegiul militar la vârsta de 10 ani și care nu vorbește o iotă franceză, ajunge prin meritele sale  împăratul tuturor francezilor. „Aveți în raniță bastonul de mareșal” – este o expresie celebră care nu e doar o înșiruire de vorbe goale pentru că între mareșalii săi, puțini aveau sânge albastru. Aristocrația imperiului s-a născut din meritocrație.

Dincolo de această primă privire asupra personajului, ideile preconcepute despre care vorbeam și care sunt evocate de Dimitri Cazali îmbibă toată gândirea filosofilor de rit modern pentru care ideologia valorează mai mult decât o informare cinstită, din surse istorice.

În 1802, sclavagismul este practicat peste tot în lume. Sclavagismul nu este excepția, este regulă. Franța a fost prima țară din lume care a abolit sclavagismul, în 1794, iar minuta Consiliului de Stat care a decis, la presiuni economice, această revenire în 1802 ne arată că singurul care s-a opus a fost chiar Napoleon. De altfel, va reveni el însuși mai târziu asupra acestei decizii.
Ceea ce îl interesa pe Napoleon era nu sistemul colonial, ci Europa, pentru care dorea un model comun, și este ceea ce a încercat să impună.

Gânditorii de azi îl acuză, de asemenea, că a călcat în picioare valorile republicii și a aruncat în aer toate aquis-urile acesteia. O privire mai atentă și ceva mai documentată asupra acestei pagini de istorie ne arată că dimpotrivă, Napoleon este cel care a reușit să perenizeze cea mai mare parte a acestor „aquis-uri”. Fără lovitură de stat de la 18 brumar, monarhia ar fi fost restabilită (va recomand cărțile istoricului Jean Tulard) în cadrul ei rigid.

Nici feminiștii nu pierd ocazia să ridice vocea, și e drept că din acest punct de vedere, Napoleon e destul de greu de apărat. Însă, poziția lui e mult mai nuanțată decât ni se vinde azi în manualele de istorie. Este, însă, momentul să vă vorbesc despre Codul Civil Napoleonian, ale cărui articole sunt în proporție de 50% și acum în vigoare. Asta pentru a sublinia în ce măsură viziunea lui s-a înscris în timp! În defavoarea lui voi cita art. 213 care spune „Femeia trebuie să se supună soțului ei”. Însă, este primul care echilibrează, în Codul său civil, drepturile la moștenire. „Pentru el – spune Dimitri Cazali – mai mult decât Libertatea, conta Egalitatea”. Or, din acest punct de vedere, a reușit să restabilească egalitatea civilă în față legii. Foarte puțină lume știe, dar Napoleon este cel care depenalizează complet homosexualitatea și tot în codul sau civil este inclus divorțul.

În ceea ce privește acuzația de tiranie: în închisorile lui Napoleon se aflau 2000 de deținuți politici; sub Robespierre, în timpul Revoluției, se aflau 500.000… Lucru greu de înțeles azi, pe francul germinal (moneda creată în 1803 este marcat „Napoleon, Împăratul Republicii franceze” .

Napoleon este cel care va crea toate instituțiile republicane: Consiliul de Stat, Curtea de Conturi, instituția prefectului, comunele, liceele, universitățile, toate acestea în mai puțin de 15 ani.
Și nu cea din urmă dintre acuzații, Napoleon a fost „un tiran sângeros”. Că să punem istoria în contextul epocii, războaiele lui Ludovic al XIV lea au făcut mai mulți morți decât războaiele napoleoniene. Istoricul Jean Tulard subliniază  că Napoleon nu a făcut decât să apere moștenirea revoluției împotriva bătrânelor monarhii feudale europene. Ceea ce a adus Napoleon în Europa au fost aceste aquis-uri ale revoluției, începând cu abolirea privilegiilor de castă care dominau Europa.

Cel mai mare strateg militar al tuturor timpurilor

Revenind la personajul cunoscut, Napoleon rămâne cel mai mare strateg militar, cu 40 de victorii consecutive, mai mult decât Iulius Cezar, Hannibal și Alexandru cel Mare la un loc. Între acestea, victoria de la Ulm (Austria) e obținută grație unor manevre militare, fără să se verse nici o picătură de sânge.

Desigur, a fost devorat de ambiție, a fost un cuceritor, a fost un prădător. Această era epoca. Este unul dintre cei care au făcut măreția Franței și încercarea de azi de a-i demola imaginea face parte din „încercarea de a demola istoria, de a demola Franța” spune Dimitri Cazali .

În ceea ce privește comemorările care ar trebui să marcheze bicentenarul morții lui Napoleon (5 mai 1821), există o puzderie de fundații, asociații, comune care vor marca evenimentul. Înalții oficiali însă preferă să nu tulbure apele și nu vor da evenimentului gloria pe care o merită.
Între timp, polemiștii de profesie au mai găsit o pâine de mâncat.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Teleologia bizonului de rit modern: Napoleon ar trebui scos din Domul Invalizilor”

  • Doamna , creativa traducere a Evry Val d’Essone cu Puchenii Moșneni, puteati sa traduceti si Louis Georges Tin, și Olivier Le Cour Grandmaison, cu fratii Muraru . Ceea ce nu observa frantujii si ar fi observat fratii Muraru , propunand , e drept scoaterea lui Napoleon din Domul invalizilor , e antisemitismul lui Napoleon .
    Astfel , exista o carte , Napoleon anti-Semite de A de Boisandre , Librairie anti-Semite , Paris 1902 . Sa nu mai vorbim despre decretul sau din 30 mai 1806 :
    ( Evreii au obtinut egalitatea politica si civila in 1791 prin Adunarea Constituanta .
    Dar , spune Merlin in al sau Repertoriu de Jurisprudenta , p 665 , Adunarea Constituanta spunind evreilor “Voi sinteti cetateni francezi “ nu a schimbat nici traditiile ( moeurs ) nici obiceiurile ( habitudes) . Nu e de mirare ca acei dintre ei pt care camata (l’usure ) era pina atunci unica profesie , au practicat-o in continuare. De unde plingerile care au ajuns pina la tron si care au fost discutate in mai multe sedinte ale Consiliului de Stat au inspirat Imparatului actul de guvernare cel mai mare referitor la evrei de la raspindirea lor in lume) .
    Iata preambulul acestui decret din 30 mai 1806 :
    “Asupra darii de seama care ne-a fost prezentata cum ca in mai multe departamente nordice ale Imperiului , anumiti evrei nu practica alta profesie decit camataria si ca prin acumularea de dobinzi ( interets) nemasurate /necumpatate ( immoderes) au pus numerosi agricultori intr-o stare de mare suferinta ( detresse) am gindit ca trebuie sa venim in ajutorul acelor supusi ai nostri pe care o aviditate nedreapta ( injuste ) i-au adus in aceasta suparatoare situatie . Aceasta situatie ne-a adus la cunostinta urgenta de a resuscita printre cei care urmeaza religia evreiasca in provinciile ( pays) supuse noua , sentimentele moralei civile care din nefericire au fost amortite la un prea mare nr dintre ei .”

    Ce l-o fi inspirat ? Stiu ca inchis fiind , a gasit Codul lui Justinian care l-a ghidat mai tarziu in conceperea Codului Napoleon . Dar nu stiu sa fi citit scrisoarea lui Inocentiu III Etsi non displiceat , in care referindu-se la evrei , apare formularea “ non solum usuras, sed usuras usurarum extorquent “ . Dar mai stii ….