Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Un dușman de moarte al votcăi – cultura
1. Am mai scris și firește, voi mai scrie despre momentele de proză autentică din Stenograma Plenarei CC al PMR din 30 noiembrie – 5 decembrie 1961, publicată sub forma unui prim volum din Dosarul Ana Pauker la Nemira în 2006, selecția și editarea documentelor, studiu introductiv și note: Elis Neagoe-Pleșa, Liviu Pleșa. Cuvânt înainte acad. Florin Constantiniu, București, Editura Nemira, 2006.
Raportul prezentat de Dej la Plenară se opreşte asupra unuia dintre momentele de conflict cu Ana Pauker şi Vasile Luca:
Includerea în Coaliţia de Guvernare dr Petru Groza a lui Gheorghe Tătărescu, lider al partidului PNL-Tătărescu, formațiune desprinsă din PNL în 1945 pentru a putea colabora cu Partidul Comunist, de fapt cu Sovietici.
Liderul comunist susţine acum că Ana Pauker pledase împotriva includerii lui Gh. Tătărescu în Guvern, militînd în favoarea PNL-ului clasic. Raportul îi dă lui Dej posibilitatea să destăinuie tactica PCR faţă de Gheorghe Tătărăscu:
„Erau, la anumite eşaloane, păreri din acestea şi au început să mă combată, că eu iau în braţe pe Tătărescu. Spuneau: ce reprezintă Tătărescu ca forţă politică? Nimic. Dar ce ne trebuie, spuneam eu, o forţă politică mare? Nouă ne trebuie aceasta doar din punct de vedere al opticii interne şi externe. Mai cu seamă să nu i se poate spune guvernului că este un guvern comunist şi, ca să vorbim aşa, între noi, acoperindu-ne cu această forţă insignifiantă, să alcătuim un guvern cu Tătărescu, în care burghezia să fie reprezentată prin acest partid slab, decît cu naţional-liberalii bătrîni şi cu naţional-ţărăniştii, care reprezentau o forţă politică serioasă. Atunci şi noi am manevrat. În fiecare etapă, în luptă, trebuie să schimbi tactica, cînd bagi cavaleria, cînd bagi artileria, unde trebuie să trimiţi infanteria ş.a.m.d.
Am militat, deci, pentru această formulă, care s-a realizat la 6 martie 1945. Întîi făceau obiecţie că este o forţă politică slabă, că nouă ne trebuie o forţă politică tare, că este imoral, şi mi-a amintit că, uite, Tătărescu a fost preşedinte, a fost ministru de Interne, istoria cu Tatar-Bunar, că tu ai stat în închişoare ş.a.m.d. Da, am stat în închisoare, este adevărat, dar eu n-am să privesc din punct de vedere sentimental. Sînt interese superioare în joc, nu pot să privesc ca un om îngust.
Consider că trebuie realizată o asemenea formulă cît mai grabnic, cît mai bine şi, la urma urmei, cît de moral este Maniu, Partidul Naţional Ţărănesc şi Brătienii? Noi îi cunoaştem, că am avut relaţii cu dînşii, în tot timpul ne-am frecat de ei. Pentru consolidarea forţelor, acesta a fost un moment tactic extraordinar, pentru că ne-a permis să mergem spre putere fără vărsare de sînge.
Noi aveam în Capitală peste 40 000 de oameni înarmaţi pînă în dinţi, puteam să luăm puterea în orice moment şi rapid, cu cîteva focuri de puşcă, dar, totuşi, s-ar fi răsfrînt negativ. Era în timpul războiului, nu se putea face lucrul acesta, şi am găsit calea aceasta paşnică. Hai să-l luăm în căruţă cu noi pe Tătărescu, să ne întărim poziţiile în guvern, să ne lărgim poziţiile, să ne consolidăm, să creăm condiţiile pentru a face un pas mai înainte şi, cînd ne-am întărit şi am creat acel număr de condiţii care ne-ar permite să luăm puterea, atunci luăm de fundul pantalonilor pe Tătărescu, îl dăm jos din căruţă şi mergem noi mai departe. Dar nu e clar? Este aşa simplu!“
2. La primul congres al stahanoviștilor din URSS, ținut în 14 noiembrie 1935, Anastas Mikoian, Comisar al poporului pentru producția alimentară, s-a referit pe larg și la producția de votcă:
„În 1935 s-a vîndut mai puțină votcă decît în 1934, iar în 1934, în ciuda calității sale net superioare, s-a vîndut mai puțină decît în 1933. Acesta e singurul sector de producție al Comisariatului pentru producția alimentară care nu progresează, ci dă înapoi, spre marea amărăciune a muncitorilor din industria noastră producătoare de votcă. Dar n-are de ce să ne îngrijoreze mîhnirea producătorilor noștri de votcă. Tovarășul Stalin ne-a prevenit încă de mult că pe măsură ce se ridică nivelul cultural al țării, va scădea consumul de votcă și va crește importanța cinematografului și a radioului”.
Puțină lume știe că Stalin și-a spus cuvîntul și în crearea unei Cărți de bucate. Prin anii ’30, totul era pus sub semnul îndrumărilor date de Marele învățător al popoarelor. Era fatal ca o carte de bucate să beneficieze de geniul de la Kremlin. Nu de alta, dar nu era o carte de bucate oarecare. Era o carte de bucate sovietică. Ea apare grație strădaniilor depuse de Anastas Mikoian, Comisar al poporului pentru producția alimentară. Cartea se deschide cu faimoasa exclamație: „Viața devine mai bună, viața devine mai veselă”.
La începutul fiecărui capitol se află un citat sau o întîmplare din viața și activitatea lui Stalin. Capitolul „Pescărie” relatează următoarea întîmplare:
„Tovarășul Stalin a întrebat odată: «Spune-mi, tovarășe Mikoian, se poate cumpăra pește viu în prăvăliile moscovite?». «Nu, tovarășe Stalin», i-am răspuns eu. «Pe vremuri se putea», a spus el. «Și acum avem magazine, în Moscova, care vînd 19 feluri de pește viu»”.
P.S. Lui Anastas Mikoian i se datorează creșterea spectaculoasă a producției de pîrjoale. Cele mai bune dintre acestea poartă și azi numele de Mikoiane.
Comentarii
Armeanul Anastas Ivanovici Mikoian a fost un foarte priceput manager și a avut un „fler” ce i-a permis să „supraviețuiască” politic sub Stalin, Hrușciov, Brejnev. Știind să se retragă la timp, a murit în patul lui, de bătrânețe. (Ceea ce nu li s-a întâmplat multora dintre foștii săi camarazi.)
La indicația bunului său prieten, Stalin, însoțit de o delegație, Mikoian întreprinde o vizită amplă în SUA. Era anul 1936. Îl întâlnește chiar și pe Henry Ford care găsește potrivit să-l sfătuiască:”Muncitorii sovietici ar trebui să mănânce legume, produse din soia și fructe”.
După această vizită de lucru, s-a întors în URSS (și) cu 22 de grătare americane pentru hamburgeri. Consumatorul sovietic din marile orașe a primit cu entuziasm noutatea. Și apoi, războiul… Unii spun că celebrul semipreparat sovietic „kotleta” (pârjoala) și-ar avea originea în acest experiment de după vizita narkom-ului. Oricum, Mikoian a fost suficient de isteț să adapteze noutățile americane la culoarea locală.
Într-o ședință de lucru, analizând nivelul producției și referindu-se, indirect, la populara mantră stalinistă (aia cu viața care s-a îmbunătățit și înveselit), Mikoian zicea:”Ce fel de viață veselă putem avea dacă e criză de bere și lichioruri?”
Se spune că Stalin vroia să interzică varianta seacă de Sovetțkoe Șampanskoe pentru că el bea doar varianta dulce, dar narkom-ul a refuzat cu toate riscurile.
„Cartea mâncărurilor sănătoase și gustoase” e simbolul bucătăriei sovietice. D-aia voluminosul tom se regăsește azi în bibliotecile urmașilor celor care au emigrat din lumea sovietelor în lumea largă.
Mikoian și-a câștigat un „gust” bun în memoria concetățenilor.
P.S. Mikoian a scris niște memorii.
Dacă ar fi să îi dăm crezare lui Stalin, am fi tentați să gândim că rușii sunt doar un neam de bețivi și de petrecăreți, dar, în realitate ,nu este deloc așa ! Rușii au contribuit prin arta lor de orice natură -literatură ,muzică,dans, balet, pictură, arhitectură- la dezvoltarea și evoluția culturală și spirituală a întregii omeniri ! Doar că așa, cum Stalin și-a impus statutul și sistemul dictatoriale , puterea, pentru a domina scena politicii ruse dar și a poporului nostru și nu numai, tot așa ,”stăpânii „de azi ai întregii lumi – în general dar și ai Europei în particular – vor să își impună în toate țările care se află în acest anrenaj directivele unei politici absurde ,exagerate ,care să le aducă profit și satisfacție mai mult lor și poate nici lor, dacă calcă in picioare principiile independenței – ale suveranității – acestor state aflate într-o situație de conjunctură politică și economică cu ele și în vizorul lor ! Vă mulțumim pentru un editorial excepțional de frumos ,de actual, de obiectiv și de interesant , superb ,absolut minunat ,Maestre Ion Cristoiu ! Toate cele bune vă dorim, Maestre !
Noi așa ziși occidentali căci nu suntem și nu vom fi niciodată,nu vom putea depăși balcanismul ,folosim clisee ,poze ,impresii despre Rusia preluate din presa MASS media americano-occidentala,care din cei ce preiau ,și cred ceea ce se scrie ,a fost acolo,înainte de 89 și după,cine a vizitat Moscova,Petersburgul,Nijninovgorod,muzeele unice in lume,cine a fost in cele mai frumoase stații de metrou din lume,cine s-a plimbat cu vaporul pe Volga,cine a fost cu trenurile ,cu transsiberianul sa vadă condiții de transport sa se minuneze de natura in imensa ei splendoare,noi știm una și buna ,vodca,dictatura,asuprire, Putin,comunism,nu putem admite ca poate sunt o nație inovativa,muncitoare și poate mai fericita dacat suntem noi in viața noastră plină de binefacerile occidentului de tip balcanic in care trăim,munca pana peste cap,salarii de rusine ,prețuri nerușinare,supermarket ,acasă și din nou munca .Oare care sa fie diferența.nivelului de trai ,dacă suntem așa cum ne place sa spunem o Tara bogata și dacă eram o Tara săraca,dar bine condusă și administrata in folosul cetățenilor ei?
Corect!
Maestre, ne tot vorbiți despre ruși. Epoca întunecată după război a trecut demult.
Cam de 3 ani de când ne-au închis în case cu pandemia urmăresc canalul YouTube a unei familii tinere de ruși.
Ei trăiesc peste mare chiar vis-a-vis de noi, într-un mic orășel la mii de km. de Moskova.
Se numesc Dan, Suzi și Sati baby.
Ei postează cam de 7 ani de când erau studenți și s-au căsătorit. Mai întâi au stat într-o mică anexă la părinții lui, apoi încet, încet, și-au cupărat materiale și și-au construit o casă a lor.
Dan, inginer electonist sau constructor, nu știu exact, a constuit întreaga casă cu etaj singur, cu mâna lui.
Dan a postat cam tot despre viața în Rusia. Salarii, prețuri, aprovizionare, sărbători etc.
Eu îi iubesc și aștept cu nerăbdare filmulețele lor.
Ultimile trei filmări au fost la firmele mari care vând mașini, de la cele germane, japoneze până la mașinile chinezești, apoi la un magazin absolut imens de bricolaj plin ochi cu de toate, iar azi ne-a plimbat printr-o parte nouă a orașului unde erau blocuri imense de apartamente și străzi cu case particulare de peste un milion de dolari.
Altă dată ne-a dus într-un parc imens de nu știu câte de ha. unde este și un stadion, un parc absolut excepțional cu tot felul de fântâni, cu aranjamente florale, cu insule pentru copii, adolescenți. Seara e o nebunie cum este luminat.
Ne-a spus că parcul a fost făcut de un oligarh rus născut în orașul lor și l-a făcut cadou orașului. Plătește și întreținearea lui. Intrarea este liberă.
Să vedeți, orașul, șoselele lor largi impecabile. Micile piețe sau marile malluri pline cu de toate. Curățnie.
Sincer ei trăiesc mult mai liber decât la noi. Nu am văzut poliție pe stradă sau pază la magazine și în locuri publice.
*
De 9 mai cea mai importantă sărbătoare a rușilor a fost celebrată în gara orașului.
A venit o garnitură de tren din cel de-al doilea război cu trei vagoane.
Locomotiva era împodobită de epocă, cu crengi de brad și steagul lor vechi roșiu.
Trenul s-a oprit și din vagoanele de marfă au coborânt tineri și tinere îmbrăcați în vechile uniforme insoțiți de unul cu acordeon.
Pe peron în față, pe scune, stăteu niște nonagenari încărcați de medalii iar în fața lor era așternut un covor. Tinerii au început să danseze și să cânte vechi melodii din vremea războiului.
Nici un primar, nici un politician, nici un discurs. Pur și simplu era sărbătoarea cetățenilor.
Copii s-au urcat pe tren, au vizitat locomotiva, au pus câte o lopată de cărbune peste jar. Au tras de sirenă. Oamenii s-au bucurat.
Nu am văzut poliție sau garduri metalice cum ne îngrădesc ai noștrii, cetățenii au participat direct, au socializat. I-am invidiat.
https://www.youtube.com/watch?v=6xFBlH9tOiw
Maestre, v-am povestit toate astea ca să vedeți diferența. La noi clar, pe față este stat polițienesc.
Instituțiile sunt păzite ca în stare de asediu. Nu mai avem dreptul să ne bucurăm de 1 Decembrie, suntem ținuți în țarcuri, legitimați și păziți cu arme.
Ultima dată când am ieșit în stradă a fost la moartea regelui Mihai. Am privit și eu cortegiul când a trecut pe bulevard. Kilometrii de garduri de fier, mii și mii de jamdarmi și poliție, peste tot staționate dube de jandarmerie pline ochi.
Am vrut să fac o poză și m-a îmbrâncit un jandarm de doi metrii înarmat.
Ce să mai zic că și la săbătorile religioase e la fel. Stai și aștepți în țarcuri sub ochii unuia înarmat până în dinți.
Maestre, cum am ajuns așa? În ce țară trăim? Nu mai ai dreptul nici să respiri! Câte o dată de nervi îți vine să iei o piatră.
A cui a ajuns orașul ăsta? Al lor sau al nostru?
Vă aduceți aminte cum a fost alungat Ilie Năstase de la sărbătoarea de 1 Decembrie?
Ce pericol reprezenta Năstase de nu a fost lăsat în tribună? Era terorist și-l împușca pe Iohannis sau ce?
Performanțele sportive a lui Năstase au fost făcute sub steagul României, toți politrucii din tribună nu au făcut pentru țara asta, cât a făcut Năstase. Nu mai spun de bucuria și mândria adusă românilor.
Meciurile lui de pe Wimbledon și Roland Garros au fost urmărite de toată România.
Vă spun eu Ilie Năstase își iubeste cu adevărat țara, spre deosebire de ăia din tribune în frunte cu șeful lor.
@Adriana
„La noi clar, pe față este stat polițienesc.”-DA.aceste gunoaie sunt la putere din 1989 iar stapanul sistemului e ion iliescu.
Daca urmaresti confruntarea iliescu ratiu campeanu e un moment in care iliescu spune „un om din sistem”…..acest gunoi e „stapanul ineleor” in Romania…creatorul democratiei originale si al capitalismului de cumetrie
Asta e statul politienesc….fara griji….iliescu are 92 ani…iar aceste creaturi mizerabile…nu vor avea parte de bani…isi vor ingropa copii bolnavi vor suferi alte pierderi…vieti irosite…’
http * s ://www.youtube. * com/watch?v * =fCHDlfSKqGo
Istoria artelor si a literaturii universale ne arata ca ,de fapt ,alcoolul sub variatele sale forme,absint,rom ,vodca,cognac,whisky,vin,bere, sunt prieteni si uneori au rol de trezire a muzelor artistilor,scriitorilor,pictorilor,actorilor, uneori de a atenua neadaptarea geniilor la viata reala,asa imi vin in minte fara o ordine cronologica,Van Gogh,Toulouse Lautrec,Hemingway, Poe,Laurence Olivier,Nechita Stanescu,Caragiale cu nelipsita bere,Richard Burton,Eugen Ionesco, Vysotsky,exemplele ar putea continua la nesfasit .Si da, alcoolul cosumat in cantitati moderate poate fi un prieten sau la extrem un dusman de moarte a omului de cultura ,a culturii in sine sau a ignorantului,nu face deosebire.
bun,
mai in serios:
-aviatia civila tran-continentala nu mai survoleaza Bucurestiul,
1’000’000 de avioane pe an, cate 2 pe minut adica,
acum maxtor vrea ca eterul sa nu mai fie poluat de undele radio,
de undele hertziene,
de undele lui Hertz.
” Tovarășul Stalin ne-a prevenit: va scădea consumul de votcă și va crește importanța cinematografului și a radioului ”
-acum tov. Stalin s-a lasat si de tembeliziune si a trecut pe tik-tok!
(mai intra si pe youtube, din ce in ce mai rar)