Unde-i Roma? Unde-i Roma cea măreaţă?

La Librăria de pe Bulevard, dirijată de o doamnă tipic librăreasă (de cîte ori mă vede se interesează cînd o să-mi apară o nouă carte), găsesc, într-o colecţie înfiinţată aventuros de o editură curajoasă cărticica lui Maxim Gorki, Copilăria.

Copilăria de Maxim Gorki!!!

Ca naratorul central din În căutarea timpului pierdut, după ce a muşcat din madelenă, izvorăşte în mine, ca bulbul de petrol din pămîntul colonistului sărac, trecutul numit copilărie.

Copilăria, La Stăpîn şi Universităţile mele, iată, alături de Balzac şi Tolstoi, lecturile mele grele de pasiune, înlesnite de lentoarea cu care se scurgea apa, din ţeavă, în găleata plasată dedesubt.

Să mă explic.

Pe vremea copilăriei mele, în Găgeşti Deal, nu exista ca sursă de apă potabilă decît o ţeavă de alamă ieşind din baza de jos a unui dig de pe torentul Vîrvănoaia.

Strînsă sus, în spatele digului, apa se scurgea în pămînt, se filtra şi ajungea (curată, ziceam noi) într-o ţeavă de aluminiu, nu-mi amintesc de cine meşterită acolo. Zilnic, maică-mea mă trimitea pe mine, prichindelul de şapte-opt ani, cu o căldare barosană, să aduc apă de la jgheab (aşa i se spunea sursei).

În vremuri ploioase, apa se mai scurgea cît de cît.

Pe secetă însă, ţeava lăsa se se scurgă un firicel de apă, ca rachiul dintr-un alambic.

Umplerea unei găleţi cu apă dura şi cîte două ore.

În tot acest timp, eu citeam.

Citeam cu o pasiune pe care n-o mai am acum, cînd citesc din interes (ce eseu îmi iese din afacerea asta?!): pasiunea lecturii viciu.

Înghiţeam de-a valma tot ce-mi cădea în mînă.

Singur printre duşmani (roman sovietic), Tînăra Gardă, Balzac, Tolstoi, Maupassant, Gorki.

Aici la jgheab, am citit eu trilogia lui Maxim Gorki.

Din lectura Copilăriei, reţin imaginea copilului Peşkov citind, lungit pe burtă, despre barbarii care mărşăluaiu spre Roma, întrebîndu-se:

Unde-i Roma?

Unde-i Roma cea măreaţă?

Eu, copilul Ion Cristoiu din Găgeşti Deal, la o distanţă de mai mult de jumătate de secol, citeam despre ceea ce citea celălalt copil, Peşkov, viitorul Gorki şi reţineam, ca şi copilul rus, puternica imagine a barbarilor căutînd cu privirile, prin Întunericul barbar al Planetei, Roma, Roma cea măreaţă, cu lumini arzînd seducător.