Deși mi-a fost dată cu dedicație în ianuarie 2013, am citit abia acum cartea lui Viorel Domenico De cealaltă parte a baricadei. Demnitari comuniști în Revoluția din Decembrie 1989, apărută la Editura IRRD la finele lui 2012. Viorel Domenico a publicat în 1999, la editura Ion Cristoiu, evident condusă de mine, una dintre cele mai puternice cărți despre Evenimentele din decembrie 1989, Ceaușescu la Târgoviște. Bazată pe mărturiile în premieră ale lui Andrei Kemenici, comandantul UM în care a avut loc Procesul Ceaușescu, lucrarea m-a surprins plăcut prin obiectivitatea de istoric profesionist a autorului într-o vreme cînd se cultiva patima gazetărească în cercetarea Evenimentelor. Aceeași obiectivitate definește și De cealaltă parte a baricadei. Ca și mine, Viorel Domenico e convins că Momentul de excepție în Istoria României care a fost Căderea lui Ceaușescu nu poate fi înțeles fără a afla și punctul de vedere al celor care au fost pe baricadă cu Nicolae Ceaușescu.
Scrisă de un publicist înnăscut, cartea se citește cu pasiunea pe care o pui în lectura unui roman polițist. Asta deoarece Viorel Domenico abordează enigme mai puțin cunoscute ale ultimelor zile ale lui Ceaușescu în sediul CC. Știați de exemplu că în dimineața lui 22 decembrie 1989 secretarul personal al lui Nicolae Ceaușescu, Mihai Hîrjeu, a fugit pur și simplu de la birou acasă, unde a stat ascuns pînă după plecarea lui Nicolae Ceaușescu? Sau că Vasile Nicolcioiu, șeful Protocolului, cel care l-a însoțit pe Nicolae Ceaușescu în Iran, a trimis lui frate-său, în seara lui 21 decembrie 1989, valiza cu cifru pe care o purtase în Iran, valiza lui Ceaușescu, despre care se spunea că era plină de dolari? Sau că în seara lui 21 decembrie 1989 Nicolae Ceaușescu l-a chemat pe Ilie Verdeț ca să-l pună a doua zi premier în locul lui Constantin Dăscălescu?
Dacă nu știați, citiți cartea lui Viorel Domenico!
Lasă un răspuns