Cei de la PNL, cu 20% în Parlament, țin neapărat să aducă schimbări. Vor anticipate fără a avea o majoritate în acest sens. Iar acest plan ocupă agenda publică a oficialităților și tinde să o mai ocupe o perioadă. În locul preocupării pentru guvernare, politicienii se preocupă de un plan imprevizibil, anticipatele. Fără a ști cum să gestioneze acest plan, situația României este negativ imprevizibilă și tinde să se adâncească. Când apare o situație neprevăzută, precum cea cu virusul, autoritățile sunt luate pe nepregătite. Cert este că ceea ce ziceau cei din PNL în Opoziție nu se potrivește cu ceea ce fac acum, la guvernare. Mai jos câteva idei:
Motivele pentru care erau criticați cei de la PSD-ALDE:
Ce a schimbat guvernarea PNL?
Tocmai ceea ce PNL criticase la PSD!
În plus, PNL a venit cu o idee inedită în istoria României. Dorința de a fi la guvernare și de a-și pica guvernul de trei ori încât să se ajungă la alegeri anticipate. Scopul alegerilor anticipate este unul pragmatic. PNL este pe val în aceste momente (de acum începe să scadă), iar organizarea alegerilor ar asigura o majoritate cu care ar putea guverna liniștit patru ani. Un alt scop este acela al renunțării la măririle prevăzute în legea salarizării. Cu siguranță, dacă creșterea pensiilor ar fi fost prevăzută în legea salarizării începând cu decembrie, nu ar mai fi existat subiectul alegerilor anticipate.
În concluzie, PNL nu este un partid responsabil. Nu are un scop nobil. Nu este preocupat de aducerea unei plus-valori în viața societății românești. Este un partid ”șmecher”. Un partid care se folosește de toate posibilitățile pentru a rămâne la guvernare încă patru ani. Un partid doar politic.
Când nu ești consecvent cu propria ta agendă, cu propriile tale declarații, cu propriile tale demersuri nu te poți aștepta la lucruri pozitive.
Și pentru că Educația este un proiect de țară a președintelui Iohannis iar ministrul Educației și Cercetării un ministru cheie în guvernul Orban, ne vom apleca din când în când asupra activității sale:
Circulația creierelor
Ministrul Educației și Cercetării, Monica Anisie a participat la reuniunea Consiliului Educație, Tineret, Cultură și Sport, organizată la Bruxelles. Mi-a atras atenția că oficialul român pe parcursul celor patru minute și ceva nu se descurcă bine nici cu cititul. Spre exemplu s-a referit la circulația creierei în loc de circulația creierelor. Oficialul român participa la dezbaterea Circulația creierelor – o forță motrice pentru Spațiul European al Educației. Chiar dacă titlul este unul forțat nu face parte din analiza noastră. Pot doar să conchid că atât a decăzut educația încât cei care o coordonează nu pot găsi nici măcar o temă optimistă.
Din realizările ministrului Educației și Cercetării, Monica Anisie anunțate pe Facebook aflăm că doar în trei luni a avut multe reușite. Printre acestea ne spune ”am împiedicat pierderea acreditării a celor 214 de școli doctorale”. Ministrul nu știe că acreditarea școlilor doctorale nu se face de către ministru, nu se păstrează prin ordin de ministru și nu-și pierd acreditarea că vrea ministrul. Există o modalitate transparentă iar ”sutele” de școli doctorale nu stau la mâna ministrului.
O altă declarație care merită explicată este aceasta: „Vom face publice peste 7.000 de teze de doctorat”. Pentru orice doctor, chiar și doctorand o teză de doctorat nu este o lucrare particulară, pe bază de încredere între el și profesorul coordonator sau membrii comisiei. Iar aceștia hotărăsc dacă devine publică ori nu. Fiecare examen este public, orice referat se depune în arhiva facultății iar la sfârșit, când doctorandul a întrunit toate condițiile, are loc susținerea publică a tezei de doctorat. Cuvântul public se referă la toți cei care doresc să participe. În mod natural, data este anunțată la avizierul secretariatului sau/și pe site-urile universităților.
După susținerea publică a tezei de doctorat ,urmează validarea ei de către o comisie de specialitate. Obligatoriu, cel puțin o copie a tezei este depusă la biblioteca facultății, un cd cu rezumatul tezei, cât și o declarație pe propria răspundere prin care doctorandul declară că nu a copiat, în caz contrar se supune regulilor penale. Cine dorește să studieze o teză de doctorat a unei persoane, merge la facultatea unde x și-a susținut doctoratul și o consultă. Nicio facultate nu-și poate permite să ascundă o teză de doctorat.
Ce poate ministrul să facă? Ca printr-o editură de stat, toate tezele de doctorat să fie publicate.
O altă noțiune tâmpă, trecută la realizări sună așa: am eliminat discriminarea elevilor privind accesul în învățământul liceal, astfel încât școlile profesionale să nu devină „batalioane disciplinare”.
Unde exista această discriminare și dacă are ministrul aceste informații, ar trebui făcute publice?
În aceste condiții, ne întrebăm care este adevăratul proiect de țară susținut de guvernul Orban și dacă suntem în grafic?
Lasă un răspuns