Autobuzele viu colorate

Autobuzele Marelui Oraş s-au pricopsit peste noapte cu un aer vesel. Sînt tot aceleaşi hardughii zdrăngănitoare pe roţi de cauciuc peticit. Nu mai sînt însă cenuşii. Conducerea RATB, fostă ITB, a hotărît să fie pictate cu reclame la ţigări Camel. Nu, celebra firmă n-are contract de publicitate cu RATB! Conducerea s-a gîndit însă că ar trebui făcut ceva pentru îmbunătăţirea transportului public acum, că a căzut dictatura. Maşini noi n-au cum fi importate. Nu e valută. Compania trebuie să folosească mai departe autobuzele vechi din dotare. Astfel că directorul, sedus de o reclamă la ţigările Camel, întîlnită într-una din călătoriile sale peste hotare, cu familia, a propus şi a impus ca toate autobuzele să poarte prin Marele Oraş celebra cămilă care fumează. Totul a fost bine la început. Maşinile abia se tîrau. Motorul tuşea din greu, ca şi cum şi-ar fi dat duhul, slobozind înăuntru valuri de fum alb, înecăcios. Şoferii nu excelau prin politeţe. Cozile de prin staţii nu se micşoraseră.
Toate aceste necazuri erau suportate cu inima uşoară de călători. Le influenţa starea, în bine, culoarea veselă a autobuzelor.

Cu timpul lucrurile se complicară. Celebra reclamă conţinea şi numărul de telefon al filialei din Detroit, la care se putea suna pentru a-ţi spune părerea despre ţigări. Scris didactic sub burta cămilei, numărului îi urma sugestia: Telefonează aici! Nu toată lumea din Marele Oraş ştia engleza. Agerii locuitori pricepuseră însă că-i vorba de un telefon la care trebuia sunat. Dar mai ales că e numărul pentru plîngeri şi sesizări al întreprinderii.

Zilele trecute, prin Bucureşti, a putut fi văzut un alai neobişnuit. O înmormîntare grozavă, cu zeci de maşini urmînd respectuoase platforma unui camion.
Răposatul?
Theodor Anghelache, cetăţean american de origine română, al cărui număr era aproape identic cu cel de pe veselele noastre autobuze. Murise în urma sutelor de telefoane care, confundîndu-l cu RATB-ul, se năpusteau să-l înjure. Abia la sfîrşitul scandalului, cînd Theodor Anghelache reuşea să strecoare şi el cîte o vorbă, furiosul de la capătul firului îşi cerea scuze.

De cele mai multe ori însă, călătorii revoltaţi de starea autobuzelor nici nu catadicseau să facă asta.
— Sunteţi şi voi nişte porci! – răspundeau ei precizării că acesta nu e telefonul RATB, ci telefonul companiei Angelica Madonetta, specializată în vînzări en gros de macarale-turn.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Pagini: 1 2

Un comentariu pentru articolul „Autobuzele viu colorate”