Autobuzele Marelui Oraş s-au pricopsit peste noapte cu un aer vesel. Sînt tot aceleaşi hardughii zdrăngănitoare pe roţi de cauciuc peticit. Nu mai sînt însă cenuşii. Conducerea RATB, fostă ITB, a hotărît să fie pictate cu reclame la ţigări Camel. Nu, celebra firmă n-are contract de publicitate cu RATB! Conducerea s-a gîndit însă că ar trebui făcut ceva pentru îmbunătăţirea transportului public acum, că a căzut dictatura. Maşini noi n-au cum fi importate. Nu e valută. Compania trebuie să folosească mai departe autobuzele vechi din dotare. Astfel că directorul, sedus de o reclamă la ţigările Camel, întîlnită într-una din călătoriile sale peste hotare, cu familia, a propus şi a impus ca toate autobuzele să poarte prin Marele Oraş celebra cămilă care fumează. Totul a fost bine la început. Maşinile abia se tîrau. Motorul tuşea din greu, ca şi cum şi-ar fi dat duhul, slobozind înăuntru valuri de fum alb, înecăcios. Şoferii nu excelau prin politeţe. Cozile de prin staţii nu se micşoraseră.
Toate aceste necazuri erau suportate cu inima uşoară de călători. Le influenţa starea, în bine, culoarea veselă a autobuzelor.
Cu timpul lucrurile se complicară. Celebra reclamă conţinea şi numărul de telefon al filialei din Detroit, la care se putea suna pentru a-ţi spune părerea despre ţigări. Scris didactic sub burta cămilei, numărului îi urma sugestia: Telefonează aici! Nu toată lumea din Marele Oraş ştia engleza. Agerii locuitori pricepuseră însă că-i vorba de un telefon la care trebuia sunat. Dar mai ales că e numărul pentru plîngeri şi sesizări al întreprinderii.
Zilele trecute, prin Bucureşti, a putut fi văzut un alai neobişnuit. O înmormîntare grozavă, cu zeci de maşini urmînd respectuoase platforma unui camion.
Răposatul?
Theodor Anghelache, cetăţean american de origine română, al cărui număr era aproape identic cu cel de pe veselele noastre autobuze. Murise în urma sutelor de telefoane care, confundîndu-l cu RATB-ul, se năpusteau să-l înjure. Abia la sfîrşitul scandalului, cînd Theodor Anghelache reuşea să strecoare şi el cîte o vorbă, furiosul de la capătul firului îşi cerea scuze.
De cele mai multe ori însă, călătorii revoltaţi de starea autobuzelor nici nu catadicseau să facă asta.
— Sunteţi şi voi nişte porci! – răspundeau ei precizării că acesta nu e telefonul RATB, ci telefonul companiei Angelica Madonetta, specializată în vînzări en gros de macarale-turn.
1 2
Un comentariu pentru articolul „Autobuzele viu colorate”