Avea dreptate Nea Nelu, suntem toți vinovați?

Oare? Cu ceva timp în urmă, Nelu Tătaru spunea că suntem toți de vină. Da, avea și el dreptatea lui, la fel cum eu, în gândul meu, m-am revoltat și am spus că nu poate fi așa, însă…

Da, suntem cu toții de vină, suntem vinovați de tot ceea ce ni se întâmplă, începând cu sistemul de învățământ și mergând până la Sănătate, Justiție, Interne etc. Peste tot.

Diluarea de răspundere, făcută de Nelu Tătaru la momentul incendiului de la Piatră Neamț, este imorală, dar, în același timp, conformă cu realitatea. Toți suntem vinovați. Suntem vinovați de fiecare dată când, în mentalul nostru balcanic, îl luăm pe „a furat, dar a și făcut“ în brațe și ne mulțumim să strecurăm 5 lei în buzunarul infirmierei pentru că a dat cu mopul, mop care a fost curat și dezinfectat o singură dată – atunci când a fost scos din plasticul în care a fost livrat.

Suntem vinovați atunci când, în loc să-l raportăm pe medicul ăla care a cerut bani pentru a te opera pe ține sau pe cei dragi, alegem să plătim și să tăcem, ba mai mult, le spunem celor cunoscuți că respectivul e „mare, tare și bine pregătit“.

De aceea am ales să încep cu domeniul medical – pentru că Nea‘ Nelu e medic la origini-, însă, cele spuse de el se aplică bine în orice domeniu din „universul“ românesc.

Ne plângem că sistemul de învățământ e la pământ, că instituția Poliției nu e respectată. Cum ar putea fi respectată când „vrem o țară că afară“, dar nu suntem capabili să respectăm niște norme de bun simt? De fiecare dată când există vreo lege care, într-un fel sau altul impune vreo restricție, imediat se găsește cineva care „știe mai bine“ sau „are el un băiat” care „face și drege”.

Avea Nea Nelu dreptate? Probabil că da. Avem sistemele care ne definesc ca națiune și care ar trebui să regleze derapajele? Teoretic le avem. Avem o legislație, relativ bună, dar noi întotdeauna știm mai bine ca ceilalți și apoi ne mirăm de ce suntem la „marginea Europei“.

Suntem produsul propriilor dorințe. Ce ne dorim noi cu adevărat? Cred că un studiu sociologic cu „rezultat real“ va arată că nici noi nu știm cu adevărat, însă e clar că doleanța „vrem o țară că afară“ va trebui înlocuită, și asta în viitorul foarte apropiat, cu „a furat, dar a și făcut“ pentru că, sincer, asta e de fapt ceea ce noi ne dorim.

Sau?…

(Florin Pîcă)