Biden a abandonat Ucraina, iar UE nu susține Lituania. Dovada că actualele alianțe se clatină

Recenta intensificare a sancțiunilor economice impuse de China Lituaniei subliniază necesitatea unui răspuns coerent al UE. Însă, acest răspuns se lasă așteptat. În timp ce administrația de la Vilnius aprofundează legăturile cu taiwanezii, o direcție în deplină concordanță cu politica UE, Beijingul ripostează agresiv, blocând toate importurile din Lituania și amenințând corporațiile multinaționale să se adapteze noilor reguli sau să fie excluse de pe piața chineză. Răspunsul UE la astfel de măsuri coercitive, care vizează un stat membru, este un test pentru puterea normativă și aspirația la statutul de actor global capabil. Deoarece, pentru cei care nu observă, Uniunea Europeană chiar dorește să devină un actor non-statal abil la nivel global, atât prin mijloace dure, cât și relativ blânde.

Fisurile au apărut, pentru prima dată, între administrația de la Vilnius și administrația de la Beijing în mai 2021, când lituanienii s-au retras din platforma 17+1 a Chinei cu țările din Europa Centrală și de Est (o inițiativă a Ministerului chinez al Afacerilor Externe de promovare a relațiilor de afaceri și de investiții între Republica Populară Chineză și 16 țări din Europa Centrală și de Est, în prezent: Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia și Slovenia) și au anunțat că în capitala lor se va înființa în curând un „Birou de reprezentare a Taiwanului”. În timp ce alte astfel de avanposturi taiwaneze din Europa adoptă termenul „Taipei”, pentru a evita să deranjeze China, acest proiect îndrăzneț al lituanienilor a declanșat semnale de alarmă pentru autoritățile chineze, care revendică suveranitatea asupra Taiwanului autoguvernat. Deși anunțul reprezentanților Lituaniei a fost în conformitate cu politica de lungă durată a statului lituanian și a UE privind conceptul de o singură Chină, dar permite legături neoficiale și de cooperare cu Taipei, în mod evident, acest lucru nu a fost satisfăcător pentru Beijing. Chinezii au cerut ca administrația de la Vilnius „să își îndrepte greșeala” și MAE chinez și-a rechemat ambasadorul, au fost oprite toate trenurile directe de marfă, s-au restricționat importurile agricole lituaniene și, în cele din urmă, și-a retrogradat reprezentanța la nivelul de însărcinat cu afaceri. Saga în curs de desfășurare dintre Vilnius și Beijing este un test pentru problemele mai mari cu care se confruntă UE. Este important de menționat că atât Uniunea, cât și alte state membre, cum ar fi Germania și Franța, sunt forțate prin obligații de loialitate și solidaritate să protejeze statele membre. Trecând oceanul cu gândul, Joe Biden a declarat că este de părere că Rusia va ataca Ucraina, avertizând că Moscova va trebui să plătească, dar a recunoscut că NATO este divizată cu privire la modul în care se va răspunde dacă va avea loc doar o „incursiune minoră”. Oare ce se înțelege prin incursiune minoră? Biden, prin cele mai ample remarci pe care le-a făcut până în prezent cu privire la criza ucraineană, în cadrul unei conferințe de presă prelungite de miercuri, a alarmat guvernul de la Kiev și s-a îndepărtat de spectacolul de unitate hotărâtă pe care NATO a încercat să îl proiecteze. Biden recunoaște că rușii ar învinge din punct de vedere militar într-o invazie, dar ar suferi pierderi grele.

Până una alta, francezii vor să aducă trupe militare în România. Iohannis cerea, încă din luna decembrie, ca NATO și americanii să aducă trupe în România şi în zona Mării Negre. Cel mai bine este să ne bazăm mai ales pe propriile noastre forțe, abilități și capabilități. Și să nu ne pierdem cumpătul, nu a zis nimeni că ne invadează. Desigur că întăririle externe sunt un lucru pozitiv, doar să nu înlocuiască forțele noastre interne, să nu ne bazăm exclusiv pe aliați. Am mai încercat asta și în cel puțin alte două războaie și nu a fost prea plăcut. Dacă chiar dorim să ne putem apăra, trebuie să fim raționali și realiști. Chiar mă întreb ce vom face cu acele avioane despre care am scris aici (https://www.cristoiublog.ro/frontul-de-est-isi-asteapta-robotii-noi-cumparam-fier-vechi/). Cel mai bine este să ne urmărim interesul național și să luăm în calcul și principiul bunei vecinătăți. China și Rusia se află în termeni extrem de buni, să nu creadă cineva că Republica Populară Chineză nu va fi alături de Rusia. Știați că cea mai mică distanță dintre Rusia continentală și Alaska continentală este de aproximativ 88 de km? Sau că dacă un incident, precum coliziunea în zbor din 2001 din Marea Chinei de Sud, s-ar repeta astăzi, ar fi extrem de  dificil pentru cele două părți să rezolve incidentul în mod pașnic? Pentru cei care au uitat, Incidentul din Insula Hainan a avut loc la data de 1 aprilie 2001, când o aeronavă EP-3E ARIES II a Marinei Statelor Unite și un avion de interceptare J-8II al Marinei Armatei de Eliberare a Poporului s-au ciocnit în aer, ceea ce a dus la o dispută internațională între Statele Unite și Republica Populară Chineză. EP-3 opera la aproximativ 110 km de provincia insulară Hainan din RPC și la aproximativ 160 km de instalația militară chineză din Insulele Paracel, când a fost interceptat de două avioane de vânătoare J-8. O coliziune între aeronava EP-3 și unul dintre avioanele J-8 a dus la dispariția unui pilot din RPC (presupus ulterior ca fiind mort), iar EP-3 a fost nevoit să aterizeze de urgență în Hainan. Cei 24 de membri ai echipajului au fost reținuți și interogați de către autoritățile chineze până când guvernul Statelor Unite a făcut o declarație cu privire la incident. Formularea exactă a acestui document a fost intenționat ambiguă și a permis ambelor țări să salveze aparențele, dezamorsând în același timp o situație potențial volatilă. În document se preciza că Statele Unite „regretă foarte mult” moartea pilotului chinez Wang Wei și că „regretă foarte mult” că aeronava a intrat în spațiul aerian al Chinei și că aterizarea sa nu a avut „autorizație verbală”. Pilotul american, locotenentul Shane Osborn, a fost decorat pentru „eroism și realizări extraordinare” în zbor. Pilotul chinez, locotenent-comandorul Wang Wei, a fost onorat post-mortem în China drept „Gardian al spațiului aerian și al apelor teritoriale”. Văduva sa a primit o scrisoare personală de condoleanțe din partea președintelui George W. Bush.