Ne-a găsit nepregătiți la întâlnirea cu el.
Nu a fost încântat de primire și, după ce ne-a ținut o scurtă cuvântare, ne-a mustrat pentru proasta creștere și ne-a promis că se va răzbuna.
Iată ce ne-a spus în prima lui cuvântare:
Nu pot să mă adresez vouă nici cu „stimaților”, nici cu „dragilor”, nici măcar cu „oameni buni”. Nu. Nici unul din aceste moduri de adresare nu se potrivesc acum.
Iată în câteva cuvinte ce anume trebuie să aveți în vedere:
‒ Nu mai așteptați pe nimeni de acum înainte.
‒ Stați în case și imaginați-vă că acolo, în odăile voastre, se află toate frumusețile lumii: mări și oceane, munți și câmpii, păduri și izvoare, orașe și cetăți, femei, bărbați copii din toate semințiile. Folosiți-vă din plin imaginația.
‒ Învățați să mergeți în jurul mesei până când pedometrul va afișa o mie de pași pe zi.
‒ Mâncați puțin. Nu aveți de făcut prea multe în casă, deci nu e nevoie de prea multă hrană.
‒ Copiii pe care îi aveți vor îmbătrâni mai repede decât vă așteptați. Dar ei nu-și vor da seama.
‒ Veți învăța pe de rost replici din toate filmele și noi jocuri de societate vă vor însenina insomniile.
‒ ……….?
Plictisit că nu suntem fericiți să-l ascultăm și că-l băgăm în seamă mai mult de ochii lumii, „Neașteptatul” s-a așezat pe cel mai confortabil fotoliu, pe Timp.
Era cât p-aci să ia o carte și să o răsfoiască în fața noastră. Dar s-a răzgândit. Știa, bănuia, că ne va da idei care ne-ar face să credem că totul e doar o încercare de moment și că, astfel, ne vom redobândi speranțele de odinioară. Ori pe el, orice fel de speranțe l-ar fi împiedicat să-și desăvârșească lucrarea.
Cum sta el așa lăbărțat, tolănit peste Timp, nepăsarea din el îl făcu să râgâie. „Mă scuzați”, zise formal pereților și ușii întredeschise. Pereții însă nu albiră de jenă. Erau îmbibați de sprayuri dezinfectante și nu mai aveau nici o reacție.
Trap-trop, trap-trop, trap-trop. „Neașteptatul”, auzind zgomot de pași, ridică doar capul care până atunci fusese rezemat pe muchia fotoliului -Timp. Prin ușa întredeschisă văzu trecând uniformele celor care asigurau ordinea lumii. Liniștit, lăsă capul să-i cadă la loc, apoi își puse picioarele pe marginea măsuței din apropiere. Stătea ca un belfer și asculta cum se topeau țurțurii tuturor năzuințelor adunate în acea casă. Pic, pic, pic, picurau din acei țurțuri planurile de vacanță, rezervările călătoriilor, programele stagiunilor de operă, de teatru, transmisiunile campionatelor.
Pic, pic, se scurgeau lăsând dâre pe ferestrele prăfuite stropii orelor amânate, suspendate, anulate.
Orele cursurilor de geografie, orele cursurilor de istorie, orele…
„Istoria și Geografia, două materii clasice studiate de elevii de-a lungul timpului, dispar din programa școlară începând cu anul școlar 2021-2022. Odată cu startul viitorului an de învățământ, elevii nu vor mai avea ca materii de sine stătătoare „Istorie” și „Geografie”, iar în locul celor două va apărea o așa zisă disciplină intitulată „Studii Sociale”. Prin această măsură de reducere a materiilor școlare, cei din fruntea Educației susțin că urmăresc contopirea numărului mare de ore care erau predate de profesori. De fapt, este o lovitură grea împotriva identității naționale și geografice a românilor. Cel care a avut curajul moral și a sesizat faptul că Istoria și Geografia nu mai sunt prezente ca materii individuale în programa școlară de anul viitor este cunoscutul Florinel Agafiţei, profesor de istorie şi scriitor cunoscut în Focşani. Acesta a studiat cu atenţie metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic din învăţământul preuniversitar în anul şcolar viitor şi a constatat că discipline importante precum Istoria şi Geografia vor fi contopite într-una singură, sub altă denumire.”*