Cetatea descoperită în toiul luptei de clasă

Cum o iei pe drumul care duce la Observator, chiar la capătul părţii asfaltate, întîlneşti pe dreapta Complexul Cetatea: Restaurant, terasă, hotel, minigrădină zoologică.

Numele Cetatea nu e o născocire a proprietarului, Gelu Buburuzan, fost primar al Vintilesei imediat după decembrie 1989, ajuns în fruntea satului, pentru că în ziua istorică, după cum i se spunea la Radio şi la TV, el se nimerise la Primărie, unde intrase prin efracţie, ca să fure un cablu, cu care voia să lege porcul în vederea tăierii de Crăciun.

Cetatea e chiar o cetate, în care Gelu Buburuzan a amenajat Complexul turistic, după ce, în prealabil, a transformat sala Cavalerilor în trei apartamente prezidenţiale, cu paturi imitîndu-le pe cele în care se trezeau Regii Franţei şi şeminee în care ardea toată ziua o imitaţie de foc de lemn de butuci.

Cetatea fusese descoperită pe vremuri, cu ocazia săpăturilor făcute în tot satul pentru a da de cerealele dosite de duşmanul de clasă ca să nu fie luate sub formă de Cote. An de an, în fiecare toamnă, la vremea Cotelor, satul înfăţişa priveliştea unei localităţi supuse unui bombardament metodic şi necruţător. Prin grădini, prin vii, prin ogrăzi, în faţa caselor se vedeau gropi de cîţiva metri, proaspăt săpate, că pămîntul din movile nu îmbătrînise încă. În căutarea cerealelor ascunse de chiaburi, cei de la Sfatul popular, care, spre deosebire de alte sate, nu primiseră de la raion nici o bucată din Detectorul de cereale, MKID, adus la noi din URSS, şi, deci, se vedeau obligate să acţioneze pe bază de intuiţie, luau la rînd tot ce putea ascunde, sub pămînt, cotele obligatorii de porumb şi îi aplicau rapid, într-o frenezie numai de ei cunoscută, o groapă straşnică.

Astfel, an de an, fuseseră săpate gropi peste tot, în grădini, în ogrăzi, pe şoseaua Floreşti-Vidra, sub Rîu, după ce în prealabil, cu aprobarea raionului, apa fusese abătută prin altă parte, sub Sfatul Popular, bănuindu-se că aici îşi dosise recolta Grigore Marcu, fostul proprietar al casei, ba chiar şi sub trenuleţul mixt Floreşti-Vidra, aflat în Halta Vintilesa-Centru, în urma unei anonime primite la raion, conform căreia chiaburul Toader Parvana, profita de şederea de cîteva minute a trenului în haltă şi-şi dosea sacii de grîu şi de porumb sub şine, exact pe locul în care se oprea locomotiva ca să ia apă.

Cetatea era doar una dintre descoperirile făcute cu ocazia acestor săpături. An de an, la vremea toamnei săpăturile aduceau la suprafaţă lucruri care schimbau, încetul cu încetul, faţa satului. Cu doi ani în urmă, în 1950, cei de la sfat descoperiră, săpînd în ograda lui Vasile Tacu, ca să dea de un viţel dosit acolo de chiabur, pentru a nu-l da la stat, un rîu cu apă lină şi rece. Chemaţi în grabă, cercetătorii Institutului de geografie al Academiei R.P.R. ajunseră la concluzia că e vorba de canalul subteran prin care Oceanul Îngheţat de nord se scurge în Antarctica, explicînd astfel faptul că în ultimul timp se înregistrase o creştere anuală cu cîţiva centimetri a gheţurilor veșnice.

Pagini: 1 2