Numărul persoanelor care au murit din cauza COVID-19 rămâne un mister. Comunicarea oficială a Guvernului are o diferență de 1.000 de decese

Controversatul model suedez

Cu toții am urmărit, dacă nu tot timpul, măcar din când în când, mai ales atunci când măsurile de carantină și izolare ne sufocau, modelul unui stat european care și-a propus să asculte de o singură voce și să lase populația să aprecieze și să decidă oportunitatea măsurilor propuse: Suedia.
Nu numai o dată ne-am uitat cu jind la străzile, terasele și magazinele circulate și frecventate și i-am invidiat pe suedezi pentru libertatea de mișcare, opinie și acțiune.

Până când au apărut cifrele. Cifre care vorbeau despre numărul zilnic de teste, testați și testări, despre rate de pozitivare, despre pacienții aflați pe paturile de spital sau în secțiile de terapie intensivă și despre decesele cu și de Covid. Am început, cum era și firesc, să le comparăm, iar dacă nu o făceam singuri, comparațiile ne erau servite oricum pe tavă de alții. Numai că, din păcate, cu cât se adunau mai multe cifre și persoane care să le manipuleze, cu atât mai divergente erau constatările: multe dintre ele chiar se băteau cap în cap.

Nu fac un secret din faptul că m-am situat încă de la început de partea modelului care avea la bază o cât mai bună și mai transparentă informare a populației. Și nici nu contest faptul că acel model a mai făcut și greșeli (modelul fără de erori e rugat să arunce primul piatra!), pe care decidenții le-au recunoscut și au încercat să le corecteze (și iarăși e rugat să ridice mâna cine a mai procedat astfel!). Deliberat, nu am vrut să abordez subiectul pentru că, personal, consider că nu se poate vorbi despre reușita sau eșecul măsurilor de combatere a unei pandemii decât după ce pandemia s-a încheiat. Nu, nu când boala va fi fost eradicată – fiindcă acest lucru nu se va întâmpla –, ci atunci când OMS va declara pandemia încheiată. De-abia atunci putem face bilanțul și ne putem revendica distincția pentru „merite deosebite”.

S-a ivit, însă, o ocazie neașteptată în a doua săptămână din 2021 și m-am gândit să profit de ea. Institutul de sănătate publică din Austria a invitat strategul principal al luptei anti-Covid, șeful resortului de epidemiologie responsabil de gestionarea pandemiei în Suedia, Anders Tegnell, să participe la o conferință video cu Viena. Am considerat că ar fi bine dacă v-aș spune câteva aspecte, un fel de „raport intermediar”. Concluzia acestuia, pe scurt: Nu, nu este adevărat că ar fi fost „mult mai rău” în Suedia decât în alte părți. Și da, participarea benevolă a populației la aplicarea măsurilor „poate fi foarte eficientă”.

Se recunoaște faptul că în primăvară au fost înregistrate multe decese, în special în căminele și azilurile pentru seniori (50% din numărul total al deceselor). Aici ar trebui subliniat faptul că fiecare țară obișnuiește să definească și să raporteze decesele un pic altfel. Suedia consideră orice deces survenit în decurs de 30 de zile de la pozitivarea testului Corona ca fiind „deces Covid”. Virusul SARS-COV-2 poate fi deci implicat, direct sau indirect, în decesul pacientului în acest interval de timp. Și aici se și oprește posibilitatea comparării ratelor deceselor la nivel mondial.

Nici măcar cu Austria, o țară cu o populație asemănătoare cu a Suediei, nu se pot face prea multe comparații, iar acelea care se pot face, de pildă la excesul de mortalitate, situează nu Suedia ci Austria pe un loc fruntaș. Altfel spus, în cele din urmă tot metoda suedeză pare să iasă învingătoare din „competiție”. Un lucru remarcabil și o dovadă a unei gestionări deloc rele a situației. Este vorba de două lucruri esențiale: de încredere și de autonomie. Încrederea populației în autoritățile sanitare locale și încrederea acestor autorități locale în cea centrală, care a știut, la rândul ei, să rămână pe poziție și a fost lăsată în pace de guvern să-și poată face treaba, guvernul având la rândul său încredere în experții desemnați.

În fond, deși mulți sunt de părere că suedezii au fost lăsați să zburde și să facă ce vor, nu li s-au recomandat nici lor altfel de măsuri decât altundeva. Nimeni nu a încurajat populația să cutreiere străzile, să neglijeze distanța sau portul măștii și spălatul mâinilor. Toate aceste măsuri de prevenție au fost aduse la cunoștința oamenilor, care la rândul lor le-au trecut prin filtrul propriei rațiuni și în marea majoritate a cazurilor le-au și aplicat.

A fost un fel de lockdown virtual, cu multe elemente voluntare, dar și cu destule restricții în ce privește întrunirile sau gastronomia. Grupul de experți a comunicat permanent cu populația. Cei care au lucrat de la domiciliu au primit rapid compensații financiare iar școlile au rămas în permanență deschise pentru elevii sub 15 ani. Rezultatul? Nu s-a constatat niciun fel de creștere a ratei de infectare în rândul personalului didactic, comparativ cu alte grupuri profesionale, ba dimpotrivă. Și au existat foarte puține cazuri în care profesorii au fost infectați de elevi.

Dacă populația a dat ascultare recomandărilor? În mare măsură da, așa cum o arată datele de înregistrare a mobilității persoanelor, mult mai reduse atât în primăvara, cât și în toamna anului trecut. Un parametru indirect al „păstrării distanței” ar fi rata extrem de redusă a infectării cu tuse convulsivă, foarte frecventă în anotimpul rece. Și încă o diferență pe care o prezintă modelul suedez comparativ cu restul modelelor: curba din toamnă a pandemiei este una mult mai aplatizată decât a altor țări.

Actualmente se pune accentul pe cercetarea daunelor colaterale ale pandemiei, fiindcă ele există și acolo. Și acolo s-au constatat diferențe în ce privește accesul populației la asistența sanitară, probleme psihice, probleme organizatorice și structurale în sectorul care se ocupă de îngrijirea bătrânilor. Toate astea sunt lucruri la care noi încă nu îndrăznim să reflectăm, și s-ar părea că nu suntem dispuși să o mai facem vreodată. Deocamdată avem de luptat cu cine mai știe al câtelea val și cu lockdownul. Dar, așa cum spuneam, cine numără la urmă, numără mai bine.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

3 comentarii pentru articolul „Controversatul model suedez”

  • opinia mea a fost, inca din primavara, ca pandemia e o nonactiune.
    adica…va produce tot atitia morti citi morti ar fi ‘produs’ Natura, insa Reactiunile generate de Civilizatie in sine insasi vor fi superioare Actiunii virusului, prin urmare pagubele rezultate din Actiunea Civilizatiei vor fi superioare celor generate de Actiunea virusului ( care ‘actiune’ e, de fapt, o nonactiune.
    cine numara la urma, numara mai bine, asa zic si io, insa…finalul sta in inceput!, atunci cind dinamica e in Intreg!, or in cazul in discutie dinamica e ‘dinamica inrtegului’, pentru ca Civilizatia e…cit planeta!, asisderea pandemiei.
    cine incepe un azboi mondial e cel care il va si pierde, insa tot asa se intampla si cu revolutia mondiala, cine o incepe e cel care o si pierde,
    prin urmare ‘sistemul politic’, pentru ca a initiat revolutia mondiala, Reactionind disproportionat in fata manifestarii unui virus care nu iesea din dinamici clasice, e fix cel prin care se va inchide revolutia mondiala,
    mai altfel spus…dincolo de virus e o revolutie mondiala
    dincolo de revolutia mondiala sint ‘sistemele sociale’ care sint pe duca,
    dincolo ca sistemele sociale actuale sint pe duca sta faptul ca cel care se va innoi in mod fundamental e ‘sistemul politic’, cel care e la originea revolutiei mondiale, prin Actiunea pe care a generat-o, prin urmare probabiliattea ca la finalul revolutiei mondiale sa se manifeste un sistem politic…Anti! e suficient de…de bun-simt incat sa fie luata in calcul.
    de fapt cu asta se si ocupa o revolutie mondiala, cu trecerea de la starea de fapt la o stare…fix Anti!, adica pe dos si cu capul in jos!
    ce s-o mai lungesc, virusul a generat printr o nonactiune o revolutie mondiala, iar asta se prea poate sa insemne manifestarea, la finalul revolutiei mondiale, a unui sistem politic Anti,
    caz in care Inteligenta Artificiala e Vedeta, ba chiar zeul, ba chiar…Noul Zeu!

    • prin urmare…cind se va termina pandemia?
      pai…atunci cind Inteligenta Artificiala va fi, macar!, invitata pe tron!
      intre timp toate celelalte sisteme sociale tre sa intre in colaps, dindu-si ortul, popii.

      • modelul suedez e Referita, e cea care da masura nonactiunii, insa si a Actiunii care se afla la originea Revolutiei Mondiale.

Ursul urmărit penal | Marius Tucă Show, 11 mai 2021
(despre Scandalul Ursul Arthur de la minutul 1:06:00)
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Invitații cristoiublog
Ediție specială cu Adrian Năstase | „Prin tribunale ca prin viață” cu Mihaela Olaru
Apariție editorială de excepție

„Cronica de la Salcâmu Mic” de Sabina Ivașcu. Pentru detalii apăsați pe poza de mai jos: