Cu calul în bufet

Peste cîţiva ani, după înfiinţarea GAC-ului „Drum nou”, comuna Vintileasa, Ghiţă Tovarcea avea să fie autorul unei isprăvi de care se va duce vestea cîteva sate în jur.

Era în ziua de Paşti, care coincidea în acel an cu 1 Mai. Cei plecaţi din sat, muncitori, studenţi, elevi, profesori, veniseră acasă pentru cele trei sărbători legale, 30 aprilie, 1 mai şi 2 mai.
Cu o zi înainte, pe autobuzele RATA fusese omor la cursa de patru după-amiaza. Unii călătoriseră pe acoperişul autobuzului. Erau trei inşi din Vidra: un inginer bucureştean, un profesor de sport şi un cercetător ştiinţific. Şedeau acolo sus, cu geamantanele de piele alături, ţinîndu-se strîns de grătarul pentru portbagaj, albi de praf din cap pînă în picioare. Ei însă nu se sinchiseau, deşi costumele de sărbătoare, cravatele, cămăşile albe scrobite erau atît de prăfuite că puteai să scrii pe ele, cu degetul. Şedeau acolo sus, trăgînd aer în piept, ca nişte pui de cuc, şi salutînd (cuviincios) cînd zăreau pe marginea şoselei vreun cunoscut de prin satele vecine.

A doua zi, de Paşti, pe la 11, şoseaua Floreşti-Vidra era aglomerată ca un bulevard. Grupuri-grupuri de fii ai satului se plimbau cu familia, ţepeni, răsucind gîtul într-o parte şi-n alta, cum se cade să se arate nişte oameni satisfăcuţi de ceea ce ajunseseră în viaţă. Bufetul vuia de-o hărmălaie veselă. Mulţi fii ai satului îşi tîrîseră pînă aici bătrînii părinţi şi-i cinsteau cu licheur, o băutură leşinată de dulce, insinuantă ca uleiul, care întorcea pe dos stomacurile obişnuite cu flacăra aspră a rachiului de prune. În toată această mulţime veselă, un singur om era posomorît, ba mai mult furios: Ghiţă Tovarcea. Paznic la CAP, el n-avea liber şi, în consecinţă, umbla pe şosea călare, cu pălăria trasă pe sprînceană şi biciul în mînă. Aerul lui posomorît, tăcerea care înconjura trecerea lui în sus şi în jos, dar mai ales faptul că lăsa calul să meargă drept, fără să ocolească grupurile vesele, lăsau impresia unui om care-şi vedea de treaba lui, uşor dispreţuitor la această hărmălaie prostească într-o zi în care alţi oameni, cum ar fi, de pildă, el, au de lucru pînă peste cap. Evident, nimeni nu-i ceruse să meargă pe şosea în sus şi-n jos, călare. Dimpotrivă, ar fi trebuit să stea în ghereta lui de la GAC. Totuşi el trecea printre oamenii veseli, pe care calul îi împingea cu botul, făcîndu-i să se dea la o parte, speriaţi. Şi dacă ar fi îndrăznit cineva să-i zică, băi, nene, du-te şi mata cu cămila asta mai încolo! el atîta ar fi aşteptat. I-ar fi arătat el respectivului ce înseamnă să te legi de un om care, în timp ce toată lumea petrece, trebuie să stea cocoţat pe spinarea unei gloabe şi să se lase zdruncinat de poticnirile respectivei. Dacă la început cei de pe şosea îl priviseră uimiţi, unii făcînd haz, alţii întrebîndu-se, cine e nenea ăsta de pe cal? în timp ce el, ţinînd o linie dreaptă imaginară, îşi zicea că toată lumea îşi spune, băi, cine o fi ăsta? săracul, nici azi, în Sfînta Sărbătoare n-are timp liber! după un timp nimeni nu-i mai dădu atenţie. Se fereau la o parte, fără să-l privească măcar, continuînd să rîdă, să glumească, să fumeze, să se bată pe umeri sau să se îmbrăţişeze, mă rog, ca într-o zi de sărbătoare. Ghiţă Tovarcea mai trecu în sus şi-n jos de vreo cîteva ori, şi, pe măsură ce realiza că oamenilor li se părea un fapt absolut firesc ca, azi, în Sfînta Sărbătoare, cînd toată lumea petrece şi se veseleşte, un ins să umble călare prin sat, tras la faţă de preocupările adînci şi grele, ce-l rodeau, creştea în el o ură ameţitoare, dar neputincioasă.

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Pagini: 1 2

2 comentarii pentru articolul „Cu calul în bufet”