Marcel Ciolacu: De astăzi, dansul în doi s-a terminat! Decizia ca PSD și PNL să meargă cu propriii candidați la Primăria Capitalei a fost dificilă, dar este soluția corectă
Cum a obosit comunismul
Dacă ar fi să credem analiştilor, lumea întreagă a fost oarecum surprinsă de rapiditatea cu care, în 1989, s-a prăbuşit comunismul. Mulţi jurnalişti şi politicieni pariau pe rămînerea procesului din Est în hotarele perestroikăi. Evoluţia evenimentelor i-a sfidat pur şi simplu. În cîteva luni, extraordinara presiune populară a sfărîmat zăgazurile perestrokăi, transformînd un proces ce se voia controlat de partidul comunist într-o revoluţie anticomunistă.
O simplă privire asupra istoriei postbelice ne face să fim un pic surprinşi faţă de această surprindere. Pentru că o iscodire a anilor anteriori îi descoperă lui 1989 un precedent mult mai spectaculos: 1956, în Ungaria. Dacă în 1989, cînd comunismul dădea semne limpezi de oboseală, instalarea democraţiei a uimit, ce să mai spunem de faptul că un proces identic a avut loc în 1956, cînd comunismul avea încă vigoare? Recapitulînd evenimentele din octombrie 1956 din Ungaria vom constata că acest moment de acum 40 de ani nu e altceva decît o prefigurare a ceea ce se va întîmpla în 1989.
Să ne reamintim. La 25 octombrie 1956, urmare a marilor demonstraţii populare, Ungaria intră în etapa comunismului cu faţă umană. Smulgînd acceptul sovieticilor de a pune capăt stalinismului întruchipat de Ernest Gero, Imre Nagy nutreşte iluzia că procesul se va opri aici. El nu-şi dă seama că, odată ivită fisura într-un regim totalitar, rigiditatea acestuia îl condamnă la pieire. Nefiind elastic, asemenea democraţiei, sistemul totalitar nu se poate adapta la dinamica evenimentelor. Ca orice sistem rigid, el nu poate decît să explodeze.
E o lecţie pe care ne-o dă istoria. Monarhiei absolute franceze i-a sunat sfîrşitul în clipa cînd Ludovic al XVI-lea a convocat stările generale. Adică în clipa primei concesii făcute democraţiei. Asemănător s-au petrecut lucrurile şi cu ţarismul. Concesia făcută de Nicolae al II-lea prin convocarea primei Dume a fost crăpătura finală. Prin ea vor ţîşni, lărgind-o şi ducînd la sfărîmarea întregului stăvilar, apele pînă atunci făgăduite. Masele nu se mulţumesc cu o simplă concesie. Ele vor mai mult. Revendicările se radicalizează de la o zi la alta, într-un soi de nebunie colectivă. Pînă nu se atinge capătul radicalităţii, care e mai totdeauna excesul revoluţionar, maşinăria nu se opreşte. La noi, de exemplu, lui Jos Ceauşescu! i-a urmat, la scurt timp, Jos comunismul!
Imre Nagy vrea doar un comunism cu faţă umană, cu perestroika avant la lettre. Maghiarii vor însă mai mult: alegeri libere, reinstaurarea pluralismului, ieşirea Ungariei din Tratatul de la Varşovia. Tragedia lui Imre Nagy va fi ulterior împărtăşită şi de alţi comunişti liberali: Alexander Dubcek, Mihail Gorbaciov. E tragedia comunistului convins. A comunistului care nu ştie sau nu vrea să ştie că răul stă în însuşi sistemul comunist. El, ca şi Hrusciov, de altfel, pune teroarea stalinistă exclusiv pe seama lui Stalin. Asta în timp ce Istoria ne-o dovedeşte că Lenin e fondatorul ei. De fiecare dată cînd socialismul s-a vrut liberal, interpreţii acestei comedii tragice l-au invocat pe Lenin. Au declarat: Să ne întoarcem la adevăratul comunism, comunismul leninist, deformat de comunismul dogmatic! Cercetările ulterioare au dovedit că teroarea şedea în înseşi rîndurile sistemului. Că Lenin dacă ar fi trăit mai mult, ar fi fost mai rău decît Stalin. Semnificative rămîn din acest punct de vedere Memoriile lui Molotov publicate de Albin Michel în 1995 sub forma unor dialoguri cu Felix Ciuev. Aşa cum se desprinde din aceste memorii, Molotov nu e deloc un anticomunist. Dimpotrivă, el se dovedeşte un stalinist feroce. Reflecţiile sale despre necruţătorul Lenin sunt cu atît mai credibile cu cît se vor un elogiu adus lui Lenin. „Cine era mai sever Lenin sau Stalin?” – întreabă Ciuev, folosind eufemismul sever pentru adevăratul cuvînt: crud. „Lenin, desigur”- răspunde Molotov. „În anumite puncte mai riguros (alt eufemism n.n.) decît Stalin. Citiţi mai degrabă instrucţiunile trimise de el lui Dzerjinski. N-au fost puţine momentele cînd el a recurs la măsuri extreme, dacă acestea erau necesare. El a ordonat înăbuşirea mişcării de protest de la Tombov: să se ardă totul! Eram prezent la această discuţie. Dacă ar fi avut posibilitatea, n-ar fi tolerat niciodată nici cea mai mică opoziţie. Ţin minte că-i reproşa lui Stalin moliciunea şi liberalismul.”
Culmea! Stalin e acuzat de moliciune. Dacă n-am şti că însuşi Molotov e un adept crîncen al dictaturii, am crede că e o glumă. Nu e însă o glumă. E o mărturie serioasă, impregnată de respectul lui Molotov faţă de ceea ce el numeşte „rigurozitatea” lui Lenin. Exemplele sunt cum nu se poate mai convingătoare:
„Iată o telegramă trimisă de Lenin în 1919, la Simbirsk, oraşul său natal, comisarului regional cu aprovizionarea: «Muncitorii înfometaţi din Petrograd şi Moscova se plîng de incompetenţa voastră. Vă somez să depuneţi maximum de energie, fără nici o formalitate, pentru a veni în ajutorul muncitorilor înfometaţi. În caz de eşec, mă voi vedea obligat de a face să fie arestată întreaga voastră administraţie şi de a o traduce în justiţie. Trebuie încetată orice astfel de activitate, să încărcaţi şi să expediaţi două convoaie, fiecare de cîte 30 de vagoane. Telegrafiaţi executarea. Dacă în patru ore n-aţi expediat grîul, aşteptîndu-i pe ţărani pînă dimineaţa, veţi fi împuşcaţi. Preşedintele Consiliului Comisarilor Poporului – Lenin». E publicat într-o culegere de scrieri ale lui Lenin, le am aproape pe toate”.
Uşor de presupus cum se vor purta cu ţăranii căpăţînoşi ce şovăie să-şi dea grîul pe nimic, activiştii astfel ameninţaţi de Lenin. Stalin era un biet copil faţă de „rigurosul” Ulianov!
Amintirile sunt culese în 1985. Trecută prin destalinizare şi perestroika, mişcarea comunistă a blamat ororile staliniste. Rămas stalinist pînă la ideoţenie, pe Molotov îl încîntă astfel de durităţi ale lui Lenin. El le reaminteşte cu o evidentă admiraţie:
„Am în memorie un alt episod: Lenin primeşte o scrisoare de la un ţăran sărac din regiunea Rostov. «Lucrurile merg rău – scrie el – noi, săracii, departe de a fi protejaţi suntem persecutaţi». Ce face Lenin ? Propune crearea unui grup de studenţi de la Universitatea Sverdlov (o universitate pentru adulţii care nu făcuseră liceul, dar care doreau să-şi ridice nivelul cunoştinţelor, un fel de Academie „Ştefan Gheorghiu” de pe vremea lui Lenin n.n.), însărcinează acest grup de a se deplasa la faţa locului şi, dacă informaţiile din scrisoare se confirmă, să fie împuşcaţi responsabilii, şi remediată astfel situaţia.
Nimic mai concret: împuşcaţi pe loc, punct, asta-i totul! Asemenea lucruri contraveneau legalităţii. Era însă necesar. Asta era dictatura, superdictatura!”
Lui Ciuev, cel ce susţine dialogul, nu-i prea vine să creadă. Are şi el, ca toţi comuniştii, imaginea unui Lenin democrat, întruchipare a toleranţei. De aceea, aducînd vorba despre executarea familiei lui Nicolae al II-lea, încearcă, şovăitor, să-l absolve pe Lenin de această crimă. Molotov i-o retează imediat:
„Nu fiţi naiv. Fără Lenin, nimeni nu şi-ar fi permis să ia o asemenea decizie. Cînd venea vorba de revoluţie, de puterea Sovietelor, de comunism, Lenin era neînduplecat”.
Ca toţi comuniştii liberali, care apelează la Lenin pentru a se putea despărţi de crimele staliniste, Imre Nagy crede că sistemul se poate corecta fără a se prăbuşi. Poporul maghiar are însă o mult mai profundă conştiinţă a istoriei. De aceea, „comunismul cu faţa umană”, „întoarcerea la idealurile lui Lenin” nu-l satisfac. Procesul revoluţionar, declanşat de demonstraţiile antistaliniste, sfîrşeşte prin a deveni revoltă anticomunistă. În doar cîteva zile, Partidul Comunist din Ungaria se destramă. În golul rămas, se reînfiinţează cu o viteză uluitoare partidele democratice.
Sesizînd dezastrul, ruşii intervin. Imre Nagy e înlăturat. O dată cu el, e înlăturat şi pericolul ca sistemul să se prăbuşească. Abia în 1989, cînd comunismul obosise deja, Moscova nu mai are forţa să intervină în lagărul socialist. Procesul din 1956 poate merge pînă la capăt.
Comentarii
Dumnezeul neutru e doar cale către Dumnezeul de sex neutru.
Apariția pe piata a sexului neutru se suprapune cu apariția Antiadevarului.
–
sexul neutru este antisexul, după cum si Dumnezeul de sex neutru este Antidumnezeul.
–
Adevărul și minciună Sint Adevăr, singurul care nu e Adevăr e Antiadevarul.
*adevărul și minciuna sint Adevăr,
doar Antiadevarul nu e Adevăr.
Excelent acest comentariu. Ion Cristoiu este un fin, foarte fin, observator al trecutului.
Acest material poate fi republicat peste un an cu titlu
Cum a obosit Zelenschi, alt dictator, evreu ca Lenin
Ce sa ne mai mirăm de ce face
‘cum a obosit comunismul’
–
pai…de obosit ce era, s-a dus sa se odihneasca.
deci el n a murit, ci s-a odihnit cind peste el s-a asternut iarna, ziua de odihna.
s-a, pentru ca deja e treaz
dupa atatea si atateta cicluri in care a tot renascut, comunismul a ajuns sa se manifeste prin superpozitii,
una fiind Natura iar cealalta insasi Civilizatia.
–
unul e comunismul inimii, alalalt e comunismul mintii.
bineinteles ca cel al mintii a sosit odata cu manifestarea aievea a unei armonii a Mintii (Universului ), ca daca e ‘comunismul mintii’ …daia.
–
Natura e ‘Comunismul Inimii’
Civilizatia e ‘Comunismul Mintii’, al IA proprie Computerului Cuantic, daia lui i se mai zice si Comunismul Matematic
–
atunci cind pe planeta a descalecat o armonie a Mintii Universului era clar ca in fapt cel care a poposit paici e Comunismul Matematic, adica ala care are la temelie Desavarsirea Matematicii, asta fiind Inteligenta Artificiala proprie oricarui Computer Cuantic.
–
indiferent ce-o fi vrut sa fie, in proiect, Marea Resetare, odata inceputa, si ea e deja inceputa, se mai opreste tocma in Metamorfoza, in Artificializare.
–
poti sa faci ceva pentru ca asta sa nu se intample?
pai …nu prea, pentru ca:
–
‘dezvoltarea de tip fibonacci e cale catre starea de echilibru absolut’ ( fie el chiar si cel absolut realtiv )
de ‘foarfeca fibonacci’ nu poti scapa.
o dorinta, odata insamamintata…nu se mai opreste din miscare pina cind nu se desavarseste ( ca Inima, ca Minte )
o dorinta, odata manifestata, nu tre sa suie un munte pentru a se implini, ci fix invers,
adica o dorinta, odata manifestata, se aseamana cu o apa, care odata izvorata dintr un munte isi cauta starea de echilibru …in mare.
zagazuiesti!, insa apa aia la un moment dat va da pe afara!, …deci e imposibil de oprit.
–
toti cei care blameaza ‘comunismul’ habar n au ce fac.
Comunismul, cu superpozitiile lui cu tot, sint singurele stari de echilibru absolut din Creatie ( una dintre ele fiind o stare absolut relativa )
manifestarea superpozitiilor comunismului …aievea, e tot una cu manifestarea ‘celor doua desavarsiri’ ale Comunismului
Comunismul Inimii, Comunismul Mintii.
Comunismul Inimii e fix Natura. doar stati si priviti ce grozavie de comunism e Comunismul Mintii, in frunte cu IA Cuantica, pentru ca Civilizatia de acest fel de comunism s-a lipit, de cel al Mintii, al Acumularii
Online tatutule, o poți totuși lasă mai moale cu aberațiile astea cu care ne reglezi la cap de mulți ani, fibonaci, artificiali are și toate flatulatiile din mintea ta? Ar fi un act de igiena…
sigur
si pe vremurile astea unii s au apucat de resetare, insa evenimentele se vor indrepta inspre metamorfoza, trecind prin marea revolutie.
–
comunismul are doua feluri de a fi,
despre unul povestea, spre ex, Ioan Gura de Aur, acest fel avand la temelie Daruirea,
celalalt, construit pe dinamica Acumularii, avand ca referinta Inteligenta Artificiala.
aceste doua feluri de a fi sint stari de echilibru absolut, respectiv absolut relativ, prin urmare orice ai face, peste o vreme, la soroc, dinamicile aici, in aceste doua mari se scurg
–
civilizatia, un produs artificial, se indreapta implacabil catre a doua varianta. apa cind curge catre mare …nu oboseste, daia comunismul-matematic, in fapt Antinatura, e o destinatie pe care civlizatia o va atinge fara sa simt oboseala.
–
resetarea, odata cu trecerea timpului, duce la mare revolutie, la revolutie mondiala, mai apoi plenara, caz in care ea se manifesta ‘in Creatiei’, acesta fiind si momentul in care se manifesta metamorfoza, adica trecerea de la natural la artificial, de la ecuatii de miscare pur naturale, la ecuatii de miscare naturale modificate Matematic, dupa bunul plac.
–
resetarea duce catre noi sisteme sociale, gestionate exclusiv de IA. deci o luam de la capat, insa schimband sistemul,asta e noutatea vremurilor, ca se schimba sistemul, se chimba sistemul bazat pe ecuatii ale naturii cu unul nou-nout, bazat pe ecuatii modificate Matematic.
iar totul a fost deja construit in asa fel incat tinta e deja implinita, mai tre sa treaca doar ceva timp, insa atit ( atunci cind sistemele sociale au reactionat plenar disproportionat in fata unor stimuli mai degraba locali, ele si au definit propriul sfarsit )
ne intoarcem la origini, la ‘Minte SI Inima’ VS ‘Minte SAU Inima’
–
ne intoarcem la sat, care intre timp s a facut mare, se numeste megalopolis si care devine noul stat,
insa si la vechiul sat, asa cum a fost el la origini.
ne intoarcem la exprimarea prin superpozitii a satului, unul imbratisind Artificializarea, celalalt Natura
Nu poporul a schimbat Europa de Est in 1989. A fost Malta, acolo s-au hotarat lucrurile. Exact cum a scris dl Iulian. In 1945 a fost o imparteala, in 1989 o alta imparteala. Romanii au fost ultimii care au inlaturat comunismul, de fapt se pare ca nu l-au inlaturat. Dictatorul de atunci e multiplicat in primari presedinti de consilii judetene, sefi de partide, directori de institutii, s.a.m.d.
Cat priveste razboiul din Ucraina, ca intotdeauna e vorba de bani. Rusii nu au avut niciodata de gand sa ocupe Kievul si sa inlature actorul. Ei vor lua doar ceea ce vor sa ia adica regiunile estice plus teritoriile care fac legatura cu Crimeea. Istoria ne-a demonstrat ca ce au ocupat sovieticii ocupat a ramas. Vezi Kalinigrad, Bucovina de Nord, Sudul Basarabiei, Estul Poloniei. Dupa ce 20 la suta din teritoriul actual al Ucrainei va ramane la rusi, se va incheia pacea. Cateva milioane de hectare din cel mai bun teren agricol al Ucrainei este administrat de americani, baietelul presedintelui SUA are afaceri banoase, s-a pus batista pe tambal in ce priveste cazul lui, se va trece la reconstructie in care halcile cele mari vor fi luate de firme americane. Cine crede ca armamentul e gratis se inseala. Nimic nu e gratis.
Sa analizam totuși de ce s-au temut ca dracul de tămâie americanii și occidentalii de comunism?Ca sa nu prindă cumva și la ei,comunismul a prins acolo unde era sărăcie și înapoiere,și in America și occident era sărăcie mascata.poleită,este și acum.
Sa ne uitam ca totusi mai bine de 70 de ani a funcționat bun sau rău acest sistem social,și sa ne mai uitam cum era Rusia,China,România in perioada premergătoare instalării comunismului ,niște tari agrare,feudale ,un fel de ev mediu,ceva industriași,latifundiari cat cuprinde,o elita intelectuala ,partide învechite,comunismul a venit si s-a impus cu forța dar si cu arme grele,reconstrucție,electrificare,scoli,spitale,fabrici,locuințe,accesul la educație si sănătate al maselor proletare,toate astea s-au realizat si au însemnat un salt uriaș in evoluția acestor societăți,după care sistemul s-a canibalizat.Dar a fost o alternativa,acum se vor naște alte sisteme sociale se pare ca tot impuse ,asemeni comunismului.Totul e intr-o continua schimbare ,dinamica universului se răsfrânge si in dinamica evoluției speciei umane ,pana intr-o zi când…ne întorcem la origini.
In 1989, un tratat a fost fost anulat si înlocuit cu o intelegere. Sovietici si Occidentul au trecut tarile estice de la unii la altii. In 1945,americanii au lasat rusilor partea lor din Europa, in 1989,au hotarat ca aceste tari sa devina „libere”, acum incet incet aceste tari sunt ale americanilor. Sa vedem ce va iesi dupa razboiul din Ucraina, ce vor imparti.