— Voi fi venit eu mai devreme! mi-am zis şi, în aşteptarea luminilor tîşnind din ferestre, din streşini şi din fundaţie, am prins a mă învîrti în jurul clădirii, ca un satelit artificial scăpat de sub control, în jurul globului. M-aş fi învîrtit eu aşa toată noaptea, sau, mai precis, pînă aş fi căzut lat, fără conştiinţă, dacă n-aş fi realizat că uşile sînt pe cale să se închidă.
La intrare, doi inşi iuţi de mînă, cu înfăţişare de pariori înrăiţi, îmi vîră sub nas nişte hîrtiuţe colorate. Sînt invitaţii reclamă la un concert de colinde pentru negri. Cu dînşii nu pierd mult timp. Aplic pe loc străvechea învăţătură:
Înşfaci şi fugi!
Vezi după aia despre ce-i vorba!
Pierd o groază de timp la controlul armelor. Un tip negricios mă piaptănă din cap pînă-n picioare cu un baston electric. Am fost, în zilele şederii mele la Paris, în multe locuri aglomerate: la Galeriile Lafayette, la Samaritaine, la Printemps. Nicăieri n-am întîlnit trecerea obligatorie prin filtrele pentru arme şi explozibili. M-am confruntat cu ele, în schimb, la două lăcaşuri de cultură: Muzeul Luvru şi Comedia Franceză. Se înţelege că, intelectual fiind, m-am zbătut să găsesc o explicaţie. Ştiind cît de mult preţuiesc francezii cultura, am ajuns la concluzia că era expresia clară, fără echivoc, a grijii nutrite de Autorităţi faţă de intelectuali. La Samaritaine, Lafayette merg şi iubitori de cultură. Nu atît de mulţi încît o bombă cu ceas să omoare doar intelectuali. Explozia va lovi, mai mult ca sigur, şi alte categorii ale umanităţii:
Gospodine, băieţi de bani gata, hoţi de buzunare, ba chiar şi nişte călugăriţe venite cu chilia să cumpere bonete.
La Comedia Franceză – şi mai ales în noaptea de Revelion – nu pot veni decît iubitori de cultură. Ba chiar, judecînd după sacrificiile presupuse de petrecerea Revelionului la teatru, floarea iubitorilor de cultură. Se înţelege că un ins dispus să rezolve cu mitraliera problema – dintr-o rafală cad un număr par sau impar de cetășeni? va secera la Comedia franceză doar iubitori de cultură.
Că-i vorba de grija franţuzească pentru amatorii de instruire mi-am dat seama la Spaţiul Vivendi, în vecinătatea Arcului de Triumf. Tinerii se grăbesc să intre aici pentru a se instrui graţie Internetului. Pentru că sînt extrem de preţioşi, mai marii aşezămîntului le asigură securitatea printr-un riguros control de arme şi explozibili la filtrele de la intrare.
Să mai spună cineva că în lumea de azi Cultura nu-i la mare preţ!
1 2
Lasă un răspuns