Dacian Cioloș confirmă anunțul lui Klaus Iohannis că va fi un guvern de colaborare PNL-USRPLUS: „Din negociere va rezulta un guvern în care vom fi parteneri egali”

În comentariul de pe cristoiublog.ro intitulat Guvernul anunțat de Klaus Iohannis miercuri, seara, nu e unul în jurul PNL, ci un Guvern de colaborare PNL-USRPLUS, un guvern în care cele două partide vor fi partenere egale, și nu unul în umbra celuilalt, presupus stîlpul Coaliției, am lansat teza unei schimbări de strategie a PNL după întîlnirea de la Vila Lac 2 de marți seara, schimbare al cărei prim semn a fost violentul atac împotriva PSD susținut de Klaus Iohannis sub forma unui Mesaj adresat Națiunii, imediat după ce-a ajuns în Palatul din Deal. Potrivit noii strategii, PNL va face un guvern de colaborare cu USRPLUS după alegeri și nu un guvern în jurul PNL. Guvernul în jurul PNL a fost o strategie susținută un timp de liderii PNL. Momentul de lansare în public a fost cel din 9 noiembrie 2020 din deschiderea campaniei electorale cînd la emisiunea lui Ionuț Cristache de la TVR Tu votezi, România!, secretarul general al PNL Robert Sighiartău a declarat că dacă ar fi să aleagă între a guverna cu PMP sau cu USRPLUS, ar alege PMP, partid care „are aceleași valori creștin-democrate” ca și PNL-ul. Acesta a fost semnalul. Au urmat alte intervenții în spațiul public ale liderilor PNL prin care s-a conturat un viitor guvern de după alegeri alcătuit în jurul PNL.

Ce înseamnă alcătuit în jurul PNL?
Experiența postdecembristă ne dezvăluie că un Guvern alcătuit în jurul … e unul în care un partid obține un scor mare în alegeri și cu acest scor, pentru a-și asigura majoritatea în Parlament, apelează la partide cu scoruri suficient de mici pentru a pretinde formarea Guvernului, dar suficient de mari pentru a asigura, în schimbul unor posturi de miniștri și alte ciubucuri babane, majoritatea în Parlament. Un astfel de Guvern a fost cel alcătuit în jurul PSD după alegerile din 2016. O variantă a unui astfel de Guvern e cea de după alegerile din 1992. Deși minoritar în Parlament la nivel de cifre, PDSR a guvernat pînă în 1996, sprijinit fiind în Parlament de partide de aceeași orientare, PMP, PSM și PUNR. Coaliția a fost poreclită de noi, jurnaliștii, Patrulaterul Roșu. La un asemenea guvern se gîndea Klaus Iohannis cînd vorbea la un moment dat de un guvern în jurul PNL. Chiar dacă PNL și PMP și UDMR n-ar fi făcut majoritatea în Parlament Guvernul s-ar fi bazat pe sprijinul dat de USRPLUS. USRPLUS nu și-ar fi putut permite să se alieze cu PSD împotriva unui Guvern de Dreapta.

Conferința de presă de miercuri, 25 decembrie 2020, a marcat o schimbare de strategie anunțată de Klaus Iohannis și decisă la reuniunea de la Vila Lac 2:
După alegerile din 6 decembrie 2020, PNL va face un guvern de colaborare cu USRPLUS.

Temeiul acestei ipoteze lansate de mine stă înainte de toate în radiografia dialogului dintre reporter și Klaus Iohannis pe această temă. L-am transcris în comentariul anterior. Îl reiau pentru că numai astfel voi putea aduce argumente în sprijinul ipotezei mele:

„Ramona Avramescu, Televiziunea Română: Bună seara! Domnule preşedinte, de la începutul campaniei electorale, în timp ce dumneavoastră criticaţi PSD, s-au înteţit atacurile între PNL şi USR. În ultima perioadă, liderii celor două partide se acuză reciproc de blaturi cu PSD, de populism, de trădare şi aşa mai departe. După alegerile locale, spuneaţi că rezultatele arată că PNL şi USR devin forţele schimbării în bine, încurajînd implicit o coaliţie între cele două partide în vederea guvernării. La cum merg lucrurile în această campanie, aveţi senzaţia că PNL şi USR îşi doresc să guverneze împreună şi ce mesaje aveţi pentru cele două partide azi?
Klaus Iohannis: Mesajul meu este simplu: vor guverna împreună, iar ce numiţi dumneavoastră contre – este o nervozitate, o sensibilitate tipică pentru campania electorală. Nu toată lumea poate să rămînă calmă. Cîteodată, unii sar mai repede cu anumite mesaje, cu anumite acuzaţii, însă între PNL şi USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanţă între valori şi obiective de reformă. Și asta, evident, există.

Ramona Avramescu, Televiziunea Română: Dacă-mi permiteți, vor guverna împreună pentru că își doresc să o facă sau pentru că sînt încurajați, poate presați dinspre electorat, dinspre dumneavoastră?
Klaus Iohannis: Eu îi încurajez să se apropie și electoratul, evident, așteaptă același lucru de la cele două partide și sunt convins că în conducerile celor două partide va exista o deschidere semnificativă pentru această abordare.”

De regulă, Klaus Iohannis respinge o a doua întrebare a jurnalistului atunci cînd nu vrea să adîncească subiectul. De data asta el nu numai că permite o a doua întrebare, dar mai mult aduce noi amănunte față de primul răspuns. Astfel Klaus Iohannis atrage atenția conducerii USRPLUS că va trebui să intre la guvernare cu orice preț, pentru că electoratul partidului nu va ierta eroarea de a refuza asta. Nu cred că era nevoie de o asemenea avertizare. Conducerea USRPLUS știe că după alegeri, indiferent de scorul obținut, dacă a trecut pragul electoral, nu-și poate permite să trimită partidul în Opoziție. Ca toate partidele nu numai românești, USRPLUS trăiește ca partid din obiectivul ajungerii la Guvernare. Declarațiile unor lideri USRPLUS că nu vor ceda de la propunerea cu Dacian Cioloș premier sînt o simplă umflare a mușchilor electorali. Își imaginează vreun membru USRPLUS trecerea în Opoziție, și nu față de orice partid, ci față de unul de Dreapta? Primul răspuns al președintelui ne trimite la Guvernul de colaborare:

„Mesajul meu este simplu: vor guverna împreună, iar ce numiţi dumneavoastră contre – este o nervozitate, o sensibilitate tipică pentru campania electorală.”

De ce vor guverna împreună?
Președintele răspunde:

„Între PNL şi USR există o apropiere care nu cred că trebuie să se bazeze neapărat pe simpatii între persoane, ci pe concordanţă între valori şi obiective de reformă.”

Unde am mai auzit noi teza obiectivelor de reformă?
Nicăieri în altă parte decît în conferințele de presă ale lui Klaus Iohannis din ultima vreme. Pe 17 noiembrie 2020 la conferința de presă de marți, chiar în Declarația de presă, el preciza:

„România are nevoie de reforme profunde, care sunt posibile doar cu sprijinul unei largi majorități parlamentare, de aceea votul din 6 decembrie este mai important decît oricînd, pentru a fi posibil amplul proces de reconstrucție a României pe care eu, împreună cu guvernul PNL ne-am asumat-o.”

Mesajul adresat națiunii marți, 24 noiembrie 2020, a fost dominat de teza reformelor necesare:

„Pe 6 decembrie, îndepărtarea PSD de la butoanele puterii poate să fie, în sfîrșit, definitivă! Este timpul ca, uniți, cetățenii acestei națiuni și forțele politice reformatoare, împreună cu mine, să intrăm într-o nouă etapă de dezvoltare a țării noastre. Este timpul să construim România Normală!

Avem proiecte majore de realizat în domenii neglijate de ani și ani la rînd. Sănătatea și educația sunt prioritare, cu atît mai mult cu cît provocările generate de pandemie ne-au arătat cît de grave sunt deficiențele cu care ne confruntăm. Totodată, refacerea legilor justiției pe baze constituționale și continuarea accelerată a luptei anticorupție, eliminarea baronilor din administrație și reformarea administrației, introducerea votului în două tururi pentru primari și aplicarea unei agende de dezvoltare verde, sustenabilă, toate acestea trebuie să devină realitate.”

Din cîte se vede, Klaus Iohannis nu se mulțumește să invoce necesitatea reformelor în general. El dă și cîteva exemple de reforme care trebuie să devină realitate. Toate par a fi copiate din programul USRPLUS. Președintele nu numai că avansează teza unui guvern de colaborare, dar și precizează acele reforme pe care și USRPLUS vrea să le facă.

Avem aici cheia schimbării de strategie. Sondajele indică o cădere a PNL în sondaje. Desigur, cu redistribuiri, s-ar putea atinge de către PNL un număr de locuri în parlament pentru a face un guvern în jurul PNL. Un asemenea guvern n-ar putea face reformele structurale pe care Klaus Iohannis le gîndește ca fiind cele prin care va lăsa în urmă o României schimbată din temelii. Doar cu o majoritate PNL-USRPLUS Klaus Iohannis gîndește că va putea fi în următorii patru ani Marele Făuritor de Țară, Omul providențial pentru România, cel care va face ceea ce nici un alt președinte n-a făcut timp de 30 de ani în postdecembrism. Firește, un guvern în jurul PNL ar fi dat PNL întregul ciolan al puterii. Un guvern de colaborare înseamnă că PNL nu-și va mai putea satisface pe deplin clientela politică, hămesită după un deceniu aproape de stat deoparte de ciolan. Lui Klaus Iohannis, apucat de ambiția de a reforma România, puțin îi pasă. Ba mai mult pentru el împărțirea puterii între cele două partide e un avantaj. Le va folosi unul împotriva celuilalt, după principiul Divide et impera.

N.B. Sînt confrați care nu împărtășesc ipoteza mea. Bogdan Iacob de la InPolitics.ro crede că e vorba de o manevră prin care Klaus Iohannis vrea să descurajeze electoratul USRPLUS, care-și va spune Ce rost are să mai merg la vot că tot o să guvernăm?! Pentru a face față manevrei – mă avertizează Bogdan Iacob – în zilele următoare, USRPLUS va reacționa violent anti-PNL drept răspuns la declarațiile lui Klaus Iohannis. Joi, 26 noiembrie 2020, Dacian Cioloș, cel anunțat de USRPLUS ca propunere de premier, a răspuns pe Facebook semnalului lansat de Klaus Iohannis. Nici vorbă de reacție virulentă. Dimpotrivă, o mare deschidere către dialogul privind guvernul de colaborare. Dacian Cioloș mi-a lăsat impresia că înainte de a anunța guvernul de colaborare, Klaus Iohannis a avut o întîlnire secretă cu cei doi copreședinți în cadrul căreia s-a angajat că va fi vorba de un guvern de colaborare. Scrie Dacian Cioloș:

„De asemenea, vor exista negocieri, vor exista condiții. Cred că și PNL va avea condițiile sale, așa cum este normal. Din negociere va rezulta un guvern în care vom fi parteneri egali, care știu să se respecte unul pe celălalt, pentru că așa a decis electoratul.”