Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a fost validat. Turul doi are loc în 8 decembrie cu candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi

Dezvăț electronic

„Orice învăț are și dezvăț”, spune înțelepciunea populară într-un moment de prea mare optimism. Sau poate că se referă la lucruri mai simple și mai fezabile decât debarasarea de ceea ce-și face fiecare cu mâna lui, la care se mai adaugă și binevoitorul sprijin din partea industriei ferm decise să învingă și să ia… totul. Dacă consumatorii ajung să-și dorească dezvățul de fumat, intervin pe loc cel puțin două industrii serviabile: una cu plasturi și alți suplinitori de nicotină, cealaltă cu țigările electronice. Dacă-i dezvăț, dezvăț să (nu) fie! Ce-i drept, cui pe cui se scoate, numai că la final n-ar trebui să mai rămână înfipt niciunul: Or, în cazul viciilor, ele doar se suplinesc unul cu și pe altul.

Științele ne vorbesc despre ușurința apariției dependențelor și despre tentativele creierului nostru de a li se opune, tentative pe care noi i le subminăm cu succes. Că vorbim de dependențe euforizante, narcotizante ori de simple obișnuințe, toate au în comun plăcerea și comoditatea. Responsabilă e chimia, hormonii care știu să zgândărească fix acele zone din creier dătătoare de plăcere: dopamina, serotonina, adrenalina și alții ca ei. Datorită (sau din cauza?!) plăcerii, ne aflăm în permanentă căutare de stimuli care să declanșeze producerea acelor hormoni. Ca să fim mulțumiți. Fericiți. Satisfăcuți. Până… data viitoare, când ne vom relua eforturile cu scopul producerii unei noi șarje. Creierul însuși este luat prin surprindere și amenință să fie depășit de situație, încercând din răsputeri să mai reducă din plăcerea copleșitoare, crescând mereu pragul care se cere atins și depășit apoi de doze tot mai mari. Undeva în subconștient, știm că există și dependențe „bune” (sportul, iubirea, muzica, cititul), dar acelea își au un alt preț și cer sacrificii și un efort pe care nu prea suntem dispuși să le facem.

„Ghinionul” nostru – și al creierului – este că de multe ori descoperim câte o scurtătură capabilă să declanșeze prin efort minim o producție masivă a hormonilor plăcerii și că suntem mai mult decât tentați să recurgem la ea tot mai des. Alimentele, nicotina, alcoolul și mai cu seamă drogurile sunt capabile să stimuleze puternic și îndelungat receptorii dopaminei, iar unele (injectabile) o fac instantaneu. Și cum reacționăm noi, ființe fragile, în fața valului de voluptate? Ne lăsăm purtați de el și încercăm să ne procurăm plăcerea și mâine și poimâine și tot mereu, fie ce-o fi. Iar industria știe asta de mult și o exploatează în consecință.

Ce spun studiile – despre care am învățat că e bine să le citim și interpretăm cât se poate de critic și de reticent, fiindcă nu se știe de unde provin și cine le finanțează – despre „beneficiile” țigărilor electronice? Ei bine, rezultatele sunt așa cum ne așteptam: ambigui. Timpul scurs – nici două decenii – nu ne poate pune la dispoziție deocamdată posibilitatea de a evidenția riscuri pe termen lung și de a stabili asocieri, dar acolo unde lucrurile au fost analizate îndeaproape și cu atenție ele nu arată câtuși de puțin îmbucurător. Singurul studiu pe termen lung efectuat până acum (!) identifică țigările electronice drept factor de creștere suplimentară a riscului de îmbolnăvire, afectând serios funcția respiratorie. Cel mai rău arată lucrurile pentru aceia care le combină cu țigările clasice.

Ce-i drept, ingredientele (de data asta lichefiate) nu sunt atât de numeroase ca la țigările clasice, dar, după cum prea bine știm, uneori ajunge unul singur ca să producă ravagii. Lichidul încins la 150-200°C și transformat în vapori la fața locului se compune din substanțe chimice precum nicotina, propilenglicolul și glicerina vegetală. După și pentru gust li se mai pot adăuga și alte ingrediente, mai cu seamă arome. Mulți adoratori și susținători ai noii cuceriri prezintă acele substanțe ca fiind inofensive. Nimeni nu se întreabă ce caută asemenea substanțe în plămâni și cum să mai aibă loc schimbul de gaze în niște căi respiratorii tapetate cu glicerină și propilenglicol. Prin încălzirea acelor lichide se formează vapori și aerosoli care apoi sunt inhalați (vaping sau vapat) și care practic sunt la fel de periculoși pentru organism ca și cele din țigările obișnuite: formaldehida, acetaldehida, acroleina, toluenul, nitrosonornicotina (NNN) sau 4 metilnitrosamino 1 (3 piridil) 1 butanonă (NNK). Acestea sunt cunoscute ca fiind cancerigene și dăunătoare pentru celule și țesuturi. Și chiar și fără ele, chiar dacă acel lichid ar conține numai vitamine și elemente nutritive și bune pentru sănătate, nu-i totuna pe ce cale și sub ce formă (încinse la 200°C) ni le administrăm. Nimeni nu a studiat fenomenul înainte de introducerea pe piață, fiindcă nimeni nu s-a simțit răspunzător. Cel mai puțin FDA (Food and Drug Administration), care s-a implicat mult prea târziu și ineficient în reglementarea acelora.

În afară de potențialul de a crea dependență, nicotina mai are și alte efecte nocive: crește tensiunea arterială, riscul de tromboză, producția de acid gastric și eliberarea hormonilor de stres. Un alt pericol este înghițirea accidentală de lichide – mai ales după ce ele au fost amestecate aleatoriu de consumatorii înșiși. În acest caz, există riscul de otrăvire gravă. Consumul nereglementat a condus la un val de îmbolnăviri și decese în SUA în 2019. Deși introduse pe piață din 2003, de-abia în 2019 FDA își pune problema aprobării mult-adoratelor țigări electronice. După aproape 20 de ani de laxitate, în care FDA și autoritățile s-au spălat pe mâini și au lăsat cale liberă comerțului cu noile cuceriri ale industriei profitului, trimițând producătorilor din când în când recomandarea de a înainta cereri de aprobare pentru creațiile lor, a trebuit să năvălească un val de 805 afecțiuni pulmonare soldate cu 12 decese ca acea autoritate să devină mai explicită și să someze creatorii să solicite aprobările. Le-au și obținut – în 2021 –, pe motiv că folosirea lor „ar putea” reduce utilizarea țigărilor clasice, conținătoare de mult mai multe otrăvuri decât noile descoperiri.

Greu de spus dacă își ating/vor atinge acel scop ambițios. Cert este că deocamdată stimulează tinerele generații să recurgă la fumat de la vârste tot mai fragede, ba corup și mulți curioși foști nefumători, pe motiv că „nu sunt periculoase”, ceea ce nu pare să corespundă realității. Cel mai mare pericol par să fie aromele care atrag mult prea mulți adolescenți. Așa se face că numărul adolescenților din SUA care vapează s-a dublat din 2017 până în 2019. Conform unui sondaj publicat în NEJM „mai mult de un sfert dintre absolvenții de liceu din SUA (17 și 18 ani) au recurs cel puțin o dată la țigara electronică în ultimele 30 de zile”. Ce drum poate conduce mai sigur și mai precoce spre dependența de nicotină, dacă nu acesta? Sunt studii care susțin că lăsatul de fumat funcționează cu ajutorul țigărilor electronice la 10% dintre fumători, spre deosebire de tentativele anterioare bazate pe aplicarea nicotinei sub formă de plasturi, gumă de mestecat, drajeuri etc., care reușeau doar la 6 persoane din 100. Se pune însă întrebarea dacă „lăsatul” se definește prin a recurge pe viitor doar la țigara electronică sau a uita de existența țigărilor în general. Chiar și fără nicotină, acele substanțe chimice supraîncinse, transformate în vapori și inhalate, pot constitui o amenințare pentru sănătate, în primul rând pentru plămâni. Cunoaștem deja exemplul băuturilor prea fierbinți asociate cu riscul crescut de cancer de esofag.

Admițând că s-a scurs prea puțin timp (19 ani!) și că efectele pe termen lung nu au cum să fie cunoscute la momentul actual (singurii care par să cunoască astfel de efecte aprioric sunt producătorii noilor vaccinuri pe bază de ARN mesager! Autoritățile „competente” repetau la nesfârșit că, dacă acele efecte ar fi existat, ar fi ieșit în evidență în câteva luni!), să vedem totuși ce fel de efecte nefaste asupra sănătății au descoperit până în prezent cercetătorii de la Centrul de Cercetare Oncologică din Heidelberg. Au descoperit că țigările electronice pot deteriora învelișul vaselor de sânge și că asta înseamnă un factor de risc pentru boli cardiovasculare, mai ales pentru cei cu afecțiuni preexistente; că aerosolii pot declanșa un stres oxidativ și au efect inflamator pe țesuturi și că pot influența starea de sănătate a cavității bucale; că pot deteriora materialul genetic și altera funcțiile celulelor; că pot dăuna fătului în uter și pot întârzia vindecarea rănilor. Și, ca și când toate acestea nu ar fi de ajuns: bateriile dispozitivelor pot exploda și provoca răniri și arsuri grave. Chiar dacă unele dintre efecte au fost detectate doar în laborator pe celule și cobai, asta nu înseamnă că până se vor finaliza studiile e bine să continuăm cu experimentele pe pielea proprie.

E posibil și ca mulți producători să vadă în țigările electronice (ale căror ingrediente le pot schimba și combina după bunul plac și poftele consumatorilor) o sursă de profit mai simplă și mai puțin costisitoare decât anevoioasa cultură a tutunului și posibil ca tocmai de aceea mafiile (în caz că au fost mai multe și nu tentacule ale aceleiași caracatițe) s-au împăcat una cu alta și cu noul trend. Oricum se pare că industria veche, cu tradiție și experiență în manipulare, a știut să se orienteze numaidecât și, de îndată ce a recunoscut potențialul noilor vaporizatoare, s-a implicat cum a putut mai bine. A dezvoltat propriile țigarete electronice și a cumpărat ideile și producția de pe piață, încorporându-și-le treptat. Un singur exemplu: Imperial Tobaccos Fontem Ventures a cumpărat drepturile de proprietate intelectuală deținute de Hon Lik prin Dragonite International Limited pentru 75 milioane de dolari. Același Imperial Tabaccos a cumpărat marca „Blu” de la Lorillard în 2014, ca parte a unei tranzacții de 7,1 miliarde de dolari. Exemplul său a fost urmat de mulți.

Să amesteci niște substanțe chimice al căror preț e derizoriu și să aduci pe piață creații după creații e joacă de copil în comparație cu etapele procesului de fabricare a țigaretelor clasice. Fiind și mai ieftine, sunt accesibile unui număr și mai mare de persoane, așadar putem să uităm „bunele intenții” cu dezobișnuitul de fumat din cauza prețurilor astronomice. Dimpotrivă, vor fi aduși și mai mulți în barcă și acea barcă nu va fi neapărat arca salvatorului biblic. Nu cumva această cale este una care ne împotmolește și mai mult? Rapoartele care au început să apară sunt neliniștitoare.

Dacă aromele propriu-zise pot fi periculoase? Nu este clar. Directorul medical al Asociației Americane de Pneumologie din Chicago, Illinois spune că unele dintre substanțele chimice folosite pentru aromatizarea țigărilor electronice ar putea fi toxice și este posibil ca acestea să afecteze plămânii. Un studiu din 2016 a evidențiat că 39 din 51 de arome conțineau diacetil, un aditiv incriminat în afectarea plămânilor. Un alt studiu, publicat în februarie 2019, a constatat că unele lichide (cu aromă de scorțișoară) conţin până la 34% cinnamaldehidă, o substanță chimică care poate distruge celulele pulmonare. Analizele s-au concentrat pe lichidele pe care țigările electronice le încing și le transformă în vapori, proces care le modifică compoziția chimică. Oamenii de știință încă se luptă să identifice toate substanțele chimice din vapori. Sarcina le este însă îngreunată de mulțimea de dispozitive și de modificări aduse de utilizatorii înșiși, având ca rezultat o gamă complexă de condiții de încălzire și concentrații de lichid.

Ar rezolva problemele scoaterea aromelor (care atrag irezistibil și dăunează sănătății) din compoziția lichidelor? Sau ar fi mai bună interzicerea țigărilor electronice? Greu de crezut. Cunoaștem asta de la prohibiție și de la orice interziceri de aducătoare de plăceri efemere: piața neagră va înflori și va prospera și mai mult decât o face deja. De-acum știe fiecare cum să-și prepare propriul cocteil și o va face cu siguranță și pe viitor, până când… să sperăm că nu moartea va fie aceea care-i va despărți de viciile introduse pe piață și întreținute de același mercantilism lipsit de scrupule dintotdeauna.

Ca și în cazul tutunului, al băuturilor alcoolice ori alimentelor nesănătoase, autoritățile consideră că și-au făcut datoria dacă atrag din când în când atenția asupra riscurilor consumului exagerat, dar continuă să le subvenționeze și să le expună privirilor și poftelor în vitrine și magazine reale sau virtuale, fără să ofere vreo alternativă. Nici instituțiile de sănătate și nici alte organizații nu par dispuse să intervină cu mai mult decât vagi recomandări și prescrieri substanțiale de medicamente care să contracareze simptomele. Părinții nu excelează nici ei prin exemplul personal iar colegii și falșii prieteni… fie se dau deoparte, fie instigă la probe de curaj. După ce au fost lăsate pe piață timp de două decenii fără să se pună problema nocivității, cum să mai poată fi retrase și în schimbul căror minuni? Fiindcă dependenții vor solicita cu siguranță un înlocuitor. Până la urmă oponența – parțială – față de noile vaccinuri pare să fi fost un fenomen inedit și curios, în condițiile în care omenirea, încă de la debutul industrializării, se complace în a juca rolul cobailor dornici să testeze orice noutate pe propria piele fără prea multe de ce-uri.

Există multe lucruri care creează dependențe. De la cafea, nicotină, mâncare și medicamente la cumpărături, internet, jocuri de noroc și pe calculator, relații și droguri periculoase. Dependențele îmbracă și multe forme: fizice (trupești), psihice, emoționale, co-dependențe (auto-distrugere din dorința de a salva de vicii pe cineva apropiat). Nu toate dependențele sunt vicii, dacă reflectăm și la dependența de afecțiune, de interacțiune socială (reală), de sport, succese profesionale. Din nefericire, viciile sunt mai ușor de dobândit și mai greu de combătut decât dependențele benefice care necesită forță interioară și muncă asiduă pentru a le instala. Pe termen lung, însă, ele pot constitui cea mai eficientă apărare împotriva asaltului industriilor debilitante. Cu răbdare și perseverență, am putea observa că dependențele benefice declanșează la un moment dat fericirea (o satisfacție pe termen lung și posibilă de obicei în colectivitate), pe când satisfacțiile de moment produc, ce-i drept, plăcerea extremă, dar care se consumă repede și de obicei în izolare… Suntem oare atât de puternici?


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *