Nr. 8/18.01.2021
Direcția Națională Anticorupție refuză să își asume orice responsabilitate pentru măsurile abuzive, dovedite repetat, din anchetele penale privind judecători și procurori
Asociația Magistraților din România (AMR), Asociația Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) și Asociația Procurorilor din România (APR) condamna lipsa de asumare de catre DNA a responsabilitatii pentru masurile si metodele abuzive pe care le-a folosit in anchetarea judecatorilor si procurorilor, ce au mers de la anchete penale deschise impotriva unor magistrati, cu consecinta indepartarii lor din functiile ocupate, pana la incalcarea secretului deliberării, la ”verificarea”, prin anchete penale, a legalitatii si temeiniciei unor hotarari judecătoreşti, cu inadmisibla incalcare a dispoziţiilor Constitutiei si legilor justitiei, ori la aducerea unor acuze penale impotriva acestora pentru fapte ce nu existau.
Scopul acestor măsuri a fost declarat chiar de unii procurori din DNA Oradea, intr-o inregistare devenita publica, si anume de a crea un mediu ostil si de a “baga frica in judecatori”, declaraţie grava, incalcand demnitatea statutului de magistrat. Insa, aceasta a ramas fara asumarea oricarei responsabilitati din partea DNA cu toate ca, prin comunicatul de presa din 7 ianaurie 2019, Sectia pentru judecatori a CSM a luat act cu maxima ingrijorare de continutul inregistrarii, care releva la DNA Oradea un mod de lucru avand ca finalitate deturnarea scopului justitiei si, data fiind gravitatea afirmatiilor din inregistrare, Sectia pentru judecatori a solicitat IJ si SIIJ sa deruleze, cu maxima operativitate, cercetarile ce se impun, ”absolut necesare pentru protejarea efectiva a independentei judecatorilor si pentru garantarea respectarii drepturilor cetatenilor la o justitie dreapta”.
Concret, in comunicatul din data de 15 ianuarie 2021, in contextul discutiilor despre desfiintarea SIIJ, DNA a afirmat ca: “A susține că procurorii D.N.A. au comis fapte de abuz în serviciu și șantaj față de magistrați reprezintă un atac direct și nefondat la adresa instituției, care aduce atingere probității profesionale și independenței magistraților procurori.”
Comunicatul DNA vine ca raspuns la declaratiile reprezentantului UDMR care, in contextul dezbaterilor privind SIIJ, a sustinut ca revenirea la cercetarea penala a judecatorilor si procurorilor de catre DNA nu este acceptabila, folosind, printre argumente, cunoscutul caz al DNA Oradea. In acest sens, reprezentantul UDMR a declarat: „Am mai spus in discutiile din coalitie ca suntem de acord cu desfiintarea parchetului special, deoarece am vazut ca au existat probleme cu functionarea acestuia. Totusi, i-am mai spus lui Stelian Ion ca nu ar fi in niciun caz acceptabil ca aceasta putere sa fie redata parchetului anticoruptie. Trebuie gasita o solutie astfel incat DNA sa nu-i trimita in judecata pe procurori si judecatori, deoarece am vazut ce abuzuri au avut loc in trecut. Am vazut la DNA Bihor cum se fabricau dosare judecatorilor care nu erau de acord cu rechizitoriile DNA. Nu trebuie sa oferim nici un spatiu santajului in lupta anticoruptie”.
AMR, AJADO, UNJR si APR subliniaza, in primul rand, ca replica DNA fata de un exemplu concret de anchetare abuziva a judecatorilor de la Curtea de Apel Oradea denota aroganta si reflexe de tip totalitar ale unei institutii care, in pofida argumentelor punctuale aduse de multi judecatori de la instantele din Oradea privind teroarea la care au fost supusi prin masurile si metodele abuzive ale DNA, totusi, unitatea de parchet nu admite ca a gresit si nu suporta nicio critica din partea nimanui.
In al doilea rand, pentru buna funcționare a oricărei instituții, calea de urmat este recunoașterea și asumarea greșelilor, reașezarea întregii activități în spiritul și litera legii, precum și exercitarea atribuțiilor cu bună-credință, conștientizarea și respectarea obligațiilor, cu asumarea responsabilităților corelative, așa cum legiuitorul le-a transpus în lege. Invocând in aparare, in mod abstract, principiile independentei justitiei, lupta anticoruptie, prestigiul institutiei, la cea mai mica critica formulata de presa, demnitari, societatea civila ori cetateni, DNA face dovada că, după atâta timp, atâtea exemple, sustinute prin hotărâri judecătorești definitive și hotarari ale Plenului CSM, refuză să conștiențizeze o realitate evidenta, continuând să o nege.
Or, apararea in mod real a principiilor pe care le invoca se face prin anchete penale derulate cu profesionalism, cu respectarea legii, impartiale si temeinice, finalizate prin rechizitorii bazate pe fapte existente – nu pe suspiciuni ori fapte ce nu rezista unei analize fundamentate, in fapt si in drept –, precum si pe probe legal administrate. Mai mult, atunci cand in final se dovedeste contrariul, respectiv ca unele anchete au fost superficiale, nelegale, abuzive, etc., prestigiul institutiei se mentine prin analiza onesta a erorilor, prin vointa reala de corectare a acestora si, in mod necesar, prin asumarea responsabilitatii – ca reflectare a componentelor esentiale ale statutului magistratului.
Simpla clamare a unor principii, oricat de nobile ar fi, nu anuleaza modul abuziv in care procurorii DNA au derulat anchete cu sprijinul nelegal al serviciilor de informatii – a se vedea Decizia CCR nr. 51/2016, cu privire la care DNA nu a prezentat argumente concrete, clare si aplicate ca si-o insuseste si intelege caracterul obligatoriu al acesteia. Apoi, simpla clamare a unor principii nu anihileaza faptul ca au existat situatii in care probele erau obtinute prin santaj, amenintare si intimidare, aspecte factuale retinute prin decizii ale CCR si hotarari judecatoresti definitive, DNA neprezentand nici o explicatie publica cu privire la astfel de metode de derulare a anchetelor penale.
Pe de alta parte, chiar DNA a incalcat grav independenta justitiei in anii in care, in Rapoartele MCV, criticate punctual si fundamentat de asociatiile noastre, activitatea acestei unitati de parchet a fost ridicata in slavi, in numele luptei anticoruptie, cu intolerabila ignorare a activitatii constante si complexe a celorlalte parchete si a instantelor.
Referitor la incalcarea grava a independentei justitiei, de catre DNA, facem trimitere, exemplificativ, la urmatoarele cazuri:
1. Un procuror general al Romaniei a fost fortat sa demisioneze, ca urmare a deschiderii unui dosar de pretins abuz in serviciu, ce s-a dovedit a fi fost construit pe cazul “fapta nu exista”, un judecator de la CCR, acuzat, a fost achitat definitiv, zeci de procurori si judecatori (inclusiv de la ICCJ) au fost acuzati, iar ulterior cauzele au fost clasate chiar de DNA ori au fost pronuntate achitari definitive de catre instanta, dupa ani de tracasari si suspendari din functie, in care imaginea lor publica a fost distrusa. Dupa clasare sau achitare prin hotarari definitive, procurorii DNA nu au raspuns cu privire la aceste esecuri si consecintele lor pentru cei ce au fost subiectele respectivelor anchete penale.
2. Procurorii DNA i-au audiat pe judecatori si procurori, i-au cercetat penal si trimis in judecata pentru solutiile pronuntate, ceea ce incalca insasi esenta independentei acestora, nucleul independentei justitiei, aspecte ale caror urmari grave nu au fost nici pana in prezent lamurite de CSM, garantul independentei justitiei.
3. DNA si-a arogat dreptul de a fi o suprainstanta care a apreciat ca hotarari judecatoresti definitive sunt nelegale si netemeinice. In acest sens, a se vedea Anexa 3 la Raportul de activitate al DNA, intocmit in anul 2015, in care toate hotararile definitive de achitare din anul 2014 au fost imputate judecatorilor, fiind apreciate de DNA ca nelegale si netemeinice. Nicio critica nu a fost adusa procurorilor care au instrumentat cauzele si au intocmit rechizitoriile finalizate prin achitari. Nicio asumare a responsabilitatii DNA pentru aceste achitari nu a existat.
4. Raportul Inspectiei Judiciare privind respectarea principiilor generale care guverneaza activitatea Autoritatii Judecatoresti in cauzele de competenta DNA sau in legatura cu acestea, adoptat prin Hotararea Plenului CSM nr. 225/2019, probeaza factual, limpede si indubitabil abuzurile comise de procurorii DNA contra judecatorilor si procurorilor. Rezulta din raport numarul mare de magistrati interceptati, perioadele indelungate in care au fost cercetati penal, chiar din oficiu, perioade de timp intolerabil de lungi, in contextul regulilor procedurii penale, in care dosarele au fost lasate in nelucrare ca, in final, sa fie clasate.
In loc sa accepte faptele constatate, sa indrepte derapajele punctuale enumerate in raport, DNA a atacat Hotararea si a solicitat Plenului CSM revocarea acesteia, fara sa isi faca datoria publica minima de a prezenta, cu privire la fiecare caz relevat in Raportul IJ si in Hotararea nr. 225/2019, explicatii pentru nelegalitatile savarsite de procurorii DNA.
Mai mult, cu ignorarea prezumtiei de nevinovatie, fundamentala oricarui stat de drept, la pag. 11 din plângerea prealabilă, a fost cuprinsa o fraza ce reflectă, o dată în plus, mentalitatea profund îngrijorătoare a DNA în exercitarea rolului instituţional, mentalitate specifică regimurilor totalitare: „Întrucât împotriva persoanei nu au fost formulate acuzaţii, aceasta nu poate avea un interes procesual în dovedirea propriei nevinovăţii”. Prin urmare, în viziunea DNA, o persoană este prezumată vinovată, iar formularea unor acuzaţii contra acesteia nu face decât să îi ofere „şansa” de a-şi dovedi propria nevinovăţie.
5. Inregistrarile de la DNA Oradea, in care cinci procurori complotau sa faca dosare penale, pe fapte inventate, unor judecatori pentru a „baga frica” in ceilalti judecatori ca acestia sa nu indrazneasca sa puna intrebari in procese ori sa mai achite vreun inculpat. Doi dintre acei procurori au fost revocati din DNA si sunt in prezent procurori la Parchetul de pe langa Tribunalul Bihor (acestia au contestat masura revocarii in instanta), iar restul celor care au participat la complot s-au transferat si au fost promovati. Dupa o astfel de inregistrare, DNA trebuia sa ia masuri radicale, concrete si prezentate public, pentru ca asemenea comploturi sa nu mai fie posibile.
6. In comunicatele postate pe site-ul DNA, adica publice, persoanele implicate in proceduri penale, inclusiv judecatorii si procurorii, erau prezentate, chiar de la debutul acestor proceduri, ca fiind vinovate, dat fiind ca respectivele comunicate nu lasau loc dubiului, ci utilizau expresii categorice la adresa acestor persoane, de genul: a savarsit infractiunea, si-a insusit, nu a respectat, a incalcat legea, a actionat in mod abuziv, a produs prejudiciu si altele asemenea. DNA a dezvaluit nu doar identitatea persoanelor acuzate ci, mai mult, i-a expus oprobriului public pe cei acuzati, prezentandu-i ca fiind vinovati, inainte de a fi judecati. Asadar, DNA a mutat actul de justitie din instanțe în spațiul public, prin expunerea mediatică excesivă a persoanelor acuzate penal ori arestate preventiv si, in final, daca acuzatiile au esuat, DNA nu a informat publicul despre aceasta, omitand sa comunice soluțiile ce au fost date in favoarea persoanelor acuzate.
7. Metoda ”telejustitiei” pe care DNA a inteles sa o practice ani de zile, inclusiv contra judecatorilor si procurorilor, scurgerile in presa de informatii nepublice din dosare, cu nesocotirea principiilor esentiale ce guverneaza procesul penal, reprezinta o amenintare clara la adresa independentei individuale a magistratilor. Aceasta metoda a fost denuntata public de mai multe ori, inclusiv prin ”Memorandumul privind Justitia”, document programatic pe care l-am lansat si care a fost adoptat, in septembrie 2016, in adunari generale, de instante si parchete de la toate nivelurile ierarhice.
Dincolo de statisticile triumfaliste ale DNA, toate dosarele cu magistrati soldate cu clasari ori achitari au afectat nu doar viata si cariera acestora, ci au adus si grave prejudicii de imagine justitiei, scazand dramatic increderea oamenilor in justitie. Nicio analiza concreta si obiectiva a vreunui astfel de caz in care acuzatiile DNA s-au soldat cu esec nu a fost adusa la cunostinta opiniei publice de catre DNA, pentru a demonstra ca institutia isi intelege menirea, isi asuma responsabilitatea si este dedicata sa puna in practica principiul potrivit caruia lupta anticoruptie nu poate fi dusa cu incalcarea legii, a drepturilor si libertatilor fundamentale. Niciunul din procurorii care au efectuat actele de urmarire penala in acele cazuri nu a raspuns in niciun fel pentru esecuri, care, in orice institutie cu principii si organizare solide trebuiau sa fi condus la demiteri, demisii, sesizari ale Inspectiei Judiciare.
Acestea sunt doar cateva fapte ce necesita asumari responsabile din partea DNA in fata opiniei publice si a sistemului judiciar. Faptele sunt, insa, in mod constant ignorate de DNA, pe principiul „daca nu vorbim despre abuzuri, acestea nu exista”. O astfel de atitutudine este nu doar sfidatoare la adresa societatii si a cetatenilor, ci reprezinta si dovada evidenta ca revenirea competentei anchetarii judecatorilor si procurorilor la DNA constituie o amenintare clara la adresa independentei individuale a acestora. Pentru acest motiv, garantiile de independenta incluse in legile justitiei prin infiintarea SIIJ, salutate expres de Comisia de Venetia, trebuie sa fie imbunatatite sau, cel putin, pastrate la nivelul actual.
In contextul in care, din nou, prin comunicatul din data de 15 ianuarie, atitudinea DNA este de a nu-si asuma responsabilitatea pentru nimic, solicitam conducerii Directiei Nationale Anticoruptie, in apararea independentei magistratilor si a independentei justitiei, sa dea explicatii publice cu privire la urmatoarele date ce rezulta din Hotararea CSM nr. 225/2019, fiind de maxim interes public si privind dosare cu judecatori si procurori finalizate fie de DNA, prin clasare, fie de instante, prin hotarari judecatoresti definitive:
• modul in care a derulat, prin raportare la exigentele Codului de procedura penala, ale principiilor garantate de documentele internationale la care Romania este parte, fiecare dintre anchetele cu privire la magistrati, din 2014 pana in 2018, cand s-a infiintat SIIJ;
• durata procedurilor judiciare, ritmicitatea/neritmicitatea actelor de urmarire penala, perioadele de inactivitate, in fiecare dosar, motivele efective ale unor asemenea metode de exercitare a atributiilor;
• evidenta in sistem informatic a repartizarii dosarelor catre procurori si a fiecarei treceri a vreunui dosar de la un procuror la altul, disjungere, conexare, acvirare;
• evidenta in sistem informatic a duratei fiecarei proceduri judiciare, de la sesizare, pana la documentul final emis de DNA, inclusiv evidenta in sistem informatic a actelor de urmarire penala, respectiv a datelor dispunerii si efectuarii acestora.
Subscrisele asociatii, solicita, așadar, DNA sa dea explicatii publice clare, efective, intemeiate cu privire la aspectele anterior invocate, reamintind ca independenta fără răspundere deschide poarta spre putere discreționara și abuz.
AMR,
prin jud.dr.Andreea Ciucă
AJADO,
prin jud.Florica Roman
UNJR,
prin jud.Dana Girbovan
APR,
prin proc.Elena Iordache
Deșteaptă-te, române!