Eugen Simion – a pledat pentru continuarea şi încheierea dicţionarului tezaur al limbii române început de Haşdeu

Istoria noastră culturală consemnează prin Eugen Simion un nume de care avea nevoie. Pentru acum şi pentru viitorime. Biografii o puteau deduce prin scanarea atentă a biografiei sale înainte de a începe, de a se ivi autorul, exegetul, fântâna de idei care se dovedeşte, amplitudinea intenţiilor, concreteţea şi finalitatea proiectelor. Sunt constatări care te obligă să iei aminte la radianţii ce-i punctează existenţa şi ar putea constitui explicaţii la toate câte i-au ieşit până azi.

Valahul ce-l cunoaştem este descendent ardelean. Bunicul s-a născut în acelaşi an cu Eminescu. A venit pe lume într-o aşezare de munte de dincoace, de unde, avea să afle de mic, a plecat din drag de carte un recunoscut savant. Consăteanul Andrei Rădulescu va ajunge preşedintele Academiei Române. Vede în tată pilastrul generator al zborurilor sale intelectuale. A avut parte la liceu de o cancelarie profesorală în admiraţia cărora a rămas toată viaţa. Îl aştepta la Filologie galeria de dascăli care a vrăjit promoţii la rând ale mijlocului de secol – George Călinescu, Tudor Vianu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan. Îşi va da teza de doctorat sub îndrumarea lui Şerban Cioculescu. Va fi luat de Perpessicius în colectivul său de cercetare “Eminescu”. Adevărate trepte spre cer. Cum i-au servit? Fiecare în felul său, iar toate la un loc au generat întregul pe care îl avea la dispoziţie spre examinare şi dreaptă obiectivitate, ni l-a apropiat cum nu reuşiseră alţii înaintea lui.

Avem la îndemână, configurată de fapte, veneraţia lui Eugen Simion faţă de Eminescu. Nimic ostentativ, totul firesc. Într-o ambianţă în care a fost adus să plutească în aer parfum de crin alb, contestatari puchinoşi au sărit şi la gâtul lui Eminescu. Și-au dat mână cu mână cei ce l-au instalat în debara şi nu ştiu cum să-l scoată şi de acolo, grigurcuie ca nişte trompeţi de provincie unii dintre ai noştri tineri (nu mai învaţă la gât cravata cum se face nodul că nu se mai poartă), unii ţin să ne facă să credem că Poetului nu îi revine prea mult din gloria ce i se atribuie.

Eugen Simion şi-a început drumul ca autor cu „Eminescu – proza literară”. În acelaşi an, 1964, publică, împreună cu Flora Şuteu, „Proza lui Eminescu”. Ca preşedinte al Academiei Române asigură scanarea celor 45 de caiete eminesciene (au şi varianta CD) însumând 14.000 de pagini. Îşi însuşise ca un şcolar conştiincios zisele lui Iorga: „Niciun rând din Eminescu nu trebuie să rămână nepublicat”, ca şi ale lui Călinescu: „Nu e nimic de făcut decât să fie reproduse integral”. Cunosc la ce manieră s-a implicat în acest proiect. Câtă zbatere pentru a găsi echipamente adecvate, bani pentru acoperirea costurilor de tot felul, oameni potriviţi pentru un asemenea demers cultural unde puţini aveau date pentru a se potrivi. Maestrul Mircia Dumitrescu s-a dovedit un strălucit căpitan de oşti. Sunt la curent şi cu blestemăţiile pompate asupra profesorului, împiedicat astfel să se bucure de o binefacere depusă în chivotul aurit al culturii române.

Se dovedeşte un neostenit atlet în afirmarea esteticului. Oameni de bine au subliniat fără încetare meritele criticului în a impune o atitudine superioară faţă de limba română, faţă de literatură, etnografie şi istorie, reamintind astfel pilonii de susţinere ai naţiunii noastre. A dovedit fără încetare deschiderea spre valori, preţuirea trecutului, proiecţii spre viitor.

Înfăţişare de piesă de album, înălţime medie, păr ondulat şi un zâmbet cu farmec. A trecut prin multe, dar n-a pierdut nimic din convingerea că poţi dovedi maturitate şi perseverenţă. A pledat pentru continuarea şi încheierea dicţionarului tezaur al limbii române început de Haşdeu, în 1884. A încurajat editarea de atlase lingvistice pentru diferite regiuni – Muntenia, Transilvania, Dobrogea. A făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru materializarea altor proiecte: Dicţionar general al literaturii române, Micul dicţionar academic, Dicţionarul etimologic al limbii române, reeditarea Dicţionarului ortografic şi ortoepic, a Gramaticii limbii române.

Academicianul Eugen Simion cumulează la ora de faţă două pârghii esenţiale din sistemul academic: este preşedintele Secţiei de litere a Academiei şi conduce Institutul de istorie literară „G. Călinescu”. În acelaşi timp a creat Fundaţia Naţională pentru Ştiinţe şi Arte, o demonstraţie în favoarea convergenţei şi sincretismului pe coordonate superioare. Sediul acesteia se află în clădirea ce a găzduit, cândva, ambasada Vienei habsburgice la Bucureşti. Trebuie spus că aici se desfăşoară activităţi atractive, născute din inovaţie şi cutezanţă. Meritul cel mare al profesorului se regăseşte în iniţierea colecţiei „Pleiade”, serie editorială însoţită de aparat critic, ajunsă la peste 150 de volume. De-a dreptul extraordinar efortul de a selecta, de a aşeza, alături de editori remarcabili, tineri cercetători cu reale resurse pentru un asemenea efort intelectual. Fiecare apariţie – un eveniment literar şi artistic.

Peste toate, dominator, zâmbetul neobosit al profesorului însoţit de proprietăţi ştiute: echilibru, erudiţie, patos în toate câte gândeşte şi în-treprinde.


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Eugen Simion – a pledat pentru continuarea şi încheierea dicţionarului tezaur al limbii române început de Haşdeu”

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Traian Băsescu: „Anticipatele sunt la mâna PSD”
Filmele lui decembrie ’89 comentate de Ion Cristoiu
Circulă pe Net

Gepostet von Tonomate Liberale am Dienstag, 28. Januar 2020
Circulă pe Net