I-am spus lui Ion Iliescu în față: Veţi fi preşedintele de Stînga al unei ţări care va face reforme de Dreapta!

I-am reproşat întotdeauna lui Iliescu că a candidat la scrutinul din 1992, pe care l-a și cîștigat. În ultimul timp, el m-a şi citat de cîteva ori în legătură cu această opinie. Iată, nu m-am înşelat nici în legătură cu acest lucru. Întreaga evoluţie a evenimentelor de după septembrie 1992 a confirmat tot ce i-am spus eu atunci. I-am spus cu sinceritate, pentru că sînt ca un medic în analiza politică. A fost o întîlnire celebră între Ion Iliescu şi redactorii-şefi ai ziarelor. Eu am şi scris. Dar ar trebui să povestesc chiar mai mult despre întîlnirea care a avut loc la vila Parc 1 sau 2, undeva pe malul lacului Herăstrău. Probabil, graţie unor consilieri cu care mă înţelegeam, Iliescu a acceptat cu greu să vin şi eu. Erau Octavian Andronic, Sergiu Andon, oamenii lor. Am avut o tactică, de fapt am un instinct al acestor confruntări. Au luat cuvîntul toţi, de la Horia Alexandrescu, pînă la Everac. Acesta era atunci comentator politic la „Românul“. Cînd m-am întrebat de ce l-a preferat Iliescu, mi-am amintit că Everac are acest fel de a spune tîmpenii cu voce gravă. Să nu uităm că Iliescu este un inginer. E un lucru pe care mulţi îl neglijează. Dar cu pretenţii de cultură. Lui întotdeauna, şi înainte de Revoluţie, îi plăcea să meargă să se întîlnească cu actorii, să meargă la teatru. Are acest complex al culturii. În acest context, el preferă un anumit gen. Pleşu nu-i place. E prea înalt pentru el. Lui îi place Marin Sorescu, Eugen Simion, Everac. Genul de intelectuali mediocri. Cum să spun, ei nu sînt Nichita Stănescu. Într-o povestire a lui Hasek, eroul principal spune: „Nu se poate fără o gaură în cap!“ Toţi aceşti oameni, care îi plac lui Iliescu, n-au „o gaură în cap“. Nu sînt personalităţi accentuate, nu sînt nebuni, nu sînt imprevizibili. Sînt nişte oameni de cultură foarte serioşi, dar banali. Ăştia-i plac lui Iliescu. Pe mine n-are cum să mă placă, eu sînt imprevizibil, pot să stau de vorbă cu el şi după aceea să-l înjur. Preferă genul de intelectuali cu care să se simtă confortabil şi printre care se simte un cititor. Evrac este genul, lasă impresia că este foarte serios. La întîlnirea aceea a spus nişte prostii cît el de mari. Dar l-am văzut pe preşedinte că-i place această chestie. Eu am stat, am stat… După vreo jumătate de oră de discuţii, toată lumea se întreba de ce nu zic şi eu ceva. Lumea se grăbise să se arunce, să întrebe, să spună, să-şi dea cu părerea. Dar începuse deja tensiunea: de ce nu spune Cristoiu nimic. A-a, Iosif Boda, care era consilierul lui de analiză politică, a şi zis, domnilor, dar, totuşi, domnul Cristoiu nu spune nimic? Eram adversarul lui Ion Iliescu. Atunci am fost foarte sincer şi foarte dur. I-am spus, în esenţă, acest lucru pe care şi-l aminteşte şi acum. Domnule preşedinte, eu vreau să fiu sincer. Dumneavoastră puteţi să candidaţi. Candidaţi şi veţi cîştiga. Presa va fi bucuroasă. Dumneavoastră sînteţi subiectul care umflă tirajele noastre. Dacă n-aţi mai fi, ne-ar scădea tirajele. Dar pentru dumneavoastră asta va fi o mare nenorocire. Pentru ţară poate nu va fi. Lui i-a căzut faţa. Are această chestie – se trădează. Zic, dumneavoastră sînteţi un om de Stînga – asta sînteţi. Veţi fi obligat să fiţi preşedintele unei ţări care face reforme de Dreapta. Ascultaţi ce vă spun… Şi el mereu îşi aminteşte acuma. Ţara asta nu poate decît cu reforme de Dreapta. Veţi fi obligat să faceţi ceva împotriva firii dumneavoastră, împotriva inimii dumneavoastră. Veţi vedea mase de oameni sărăciţi. Va fi o dramă. Dacă n-aţi candida, aţi rămîne în Opoziţie. Cine va conduce opoziţia de Stînga în România în următorii ani, va fi cel mai puternic om. Şi s-ar putea ca într-un an să v-aducă masele pe braţe la Cotroceni. Atunci veţi fi adevăratul preşedinte al României. Nu ştiu ce-a bălmăjit. A spus, sigur, l-au mai sfătuit şi alţii, că s-a gîndit, dar crede că va candida.

(Din cartea – interviu ”Cu Ion Cristoiu prin infernul contemporan”, semnată de Constantin Iftime la editura Contraria)

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii