În aşteptarea maşinii

Dincolo de rond, tras la bordură, stă un maxi-taxi.
Aici, în dreptul micii adîncituri a carosabilului, care muşcă din trotuar o acoladă, ca un braţ întins pentru a cuprinde o talie, nelinişti de tot felul încearcă mulţimea aşezată la coadă.

Între cei care aşteaptă şi maxi-taxiul ghebos, tăiat pe burtă de o dungă albastră, ca un centurion, se întinde marea şosea dinspre est a oraşului: rondul cu vasele de flori cocoţate într-un arbust metalic împărţind fîşia lată de asfalt în cîteva panglici, subţiri şi despletite; traficul intens, tipic intrărilor în oraş; din turma automobilelor cenuşii, bară la bară, răsar mogîldeţele greoaie ale camioanelor de mare tonaj, urmate strîns de puternice tractoare, care tîrăsc după ele pereţi de case aşezaţi pe platforme, cîte un biciclist ager, care face slalom printre maşini, depăşeşte un camion, stă mult timp în spatele unei Dacii, şi iar ţîşneşte pe lîngă ea înainte.

Huruitul maşinilor, plesnetul ţevilor de eşapament, fîşîitul sutelor de roţi pe asfaltul umed, strigătele unui nou contingent de călători descărcat în marginea oraşului de cursa interurbană, toate se amestecă în monotonia unui vuiet spart din cînd în cînd de trilurile repezi ale tramvaielor.

Ce se întîmplă acolo, în dubiţa atît de aşteptată, nimeni nu ştie. Toate privirile stau aţintite asupra gheboşeniei argintii, marcate de un corn maro ţinut în poziţie de cîntat:
Emblema transportului în comun urban.

Micile întîmplări din jurul maşinii sunt nesăţios cercetate, întoarse pe o parte şi pe alta, despicate analitic. De vreo zece minute şoferul stă pe scaunul lui din faţă, uşor cocîrjat asupra volanului.
Mănîncă?
Face versuri pe ascuns, ca să nu-l prindă controlorii?
Îşi rescrie foaia de parcurs?
A murit de un atac de inimă şi a rămas aşa, ţeapăn, pe scaunul cu spetează înaltă, terminat într-o perniţă?

În sfîrşit, se văd la şofer nişte mişcări.
Pleacă?
Îşi împătureşte hîrtiile?
Desface motorul?
Fiecare dintre aceste gesturi stîrneşte aici, în adîncitură, sentimente contradictorii.

Nedumerire:
Şoferul a coborît şi, răsucind cheia în uşă, dispare în micul şi sărăcăciosul parc din spatele maşinii.

Bucurie făţişă, greu stăpînită:
Întors repede, şoferul s-a urcat la loc în maşină.

Dezamăgire:
Au trecut cinci minute şi maşina nu s-a pus în mişcare.

Din nou nedumerire:
Şoferul stă mai departe nemişcat pe scaunul lui.

Revoltă:
Sforăind calm, un alt maxi taxi a sosit în staţie, în timp ce acesta n-a plecat încă.

Fără sentiment, neutru:
Şoferul celui de-al doilea a sărit din maşină şi se apropie de fereastra primului pentru:
A discuta?, a-l întreba ceva?, a-i cere un foc?

Uşurare:
Cîrîind vesel dubiţa cu cocoaşă a plecat din staţie.
Şi cu asta, gata!

Clarificare comentarii


Clarificare

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe blog, precum și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii