Primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale a fost validat. Turul doi are loc în 8 decembrie cu candidații Călin Georgescu și Elena Lasconi

Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca

Liviu Dragnea repetă la indigo greșelile lui Crin Antonescu!

În 10 iulie 2012, Crin Antonescu devenea președintele interimar al României în urma suspendării lui Traian Băsescu din  funcția de la Cotroceni.
Pe 21 iulie 2014, Klaus Iohannis obținea cu un vot zdrobitor (110 pentru și 56 pentru Crin Antonescu) poziția de candidat la Președinția României.
În toată această perioadă Antonescu face o serie de gesturi inexplicabile, greșeli de strategie și declarații controversate care duc la ruperea USL, dar și la slăbirea poziției de favorit pentru alegerile prezidențiale.
Există sau nu similitudini cu ceea ce face astăzi Liviu Dragnea? Există un șablon al greșelilor, o imagine în oglindă a istoriei din 2012 care tinde să se repete acum? A fost Crin Antonescu, la vremea respectivă, un rebel fără cauză sau a căzut în beția puterii la fel ca și Liviu Dragnea în ultimul an? Repetarea, în oglindă, de către Liviu Dragnea, a gesturilor și declarațiilor pe care liderul liberal le-a făcut începând cu vara lui 2012, poate avea o valoare de preambul pentru căderea dramatică a acestuia.

Revolta față de parteneriatele strategice. Discursul cu valențe antieuropene

Din poziția de președinte interimar al României, Crin Antonescu era, în vara anului 2012, dat ca fiind câștigătorul alegerilor prezidențiale ce urmau. Însă, aura de rebel al politicii a fost confirmată printr-o serie de declarații belicoase la adresa partenerilor strategici, fără precedent în rândul liberalilor.

13 august 2012 este ziua în care Crin Antonescu declanșează un atac frontal la adresa emisarului SUA, asistentul secretarului de stat Philip Gordon,; acesta se afla în România în contextul creșterii îngrijorărilor partenerilor americani, pe fondul crizei politice din România. Antonescu declară într-o emisiuni că trimisul SUA ”a venit cu informații greșite la București”.

Același atac virulent este lansat și la adresa Angelei Merkel și a lui Jose Manuel Barroso:

„Am un respect enorm pentru Germania, pentru dna Merkel ca om politic, dar nu este acceptabil să dai declarații pe ce ți-a spus Băsescu la telefon. (…) nu se poate să fii ditamai președintele Comisiei Europene, domnul Barroso adică, și din vacanța sau de undeva să mai trimiți o scrisoare lui Ponta fără să știi ce s-a întâmplat aici (…)”

Dar poate cea mai alarmanta declarație a lui Antonescu a fost cea referitoare la Departamentul de Stat, în data de 17 august.  întrebat, într-o emisiune, de cine se teme mai tare acesta a răspuns: „de Departamentul de Stat al SUA”, declarație continuată și în alte ocazii cu afirmații de tipul: ”(…) Romania trebuie sa se comporte ca o colonie sau un subordonat”.

În  septembrie 2012, Antonescu lansează un nou atac la adresa lui Barroso: „Atitudinea dlui Barroso nu a fost una echilibrata si nici corecta; el s-a autofelicitat  pentru intervenția din Romania”, „Nu e normal ca dl Barroso sa dicteze”, cu referire la evenimentele ce au avut loc pe perioada referendumului de suspendare a lui Băsescu.

In februarie 2013, după publicarea raportului MCV asupra Justiției din Romania de către Comisia Europeana, liderul PNL spune că acesta este „lovit de caducitate”, susținând că monitorizare ar fi trebuit să se încheie în 2010. Mai mult, Antonescu acuză Comisia Europeana că a vorbit „exagerat si sub influenta partizana” despre campanii de hartuire la adresa unor judecători.

În mod paradoxal, aceeași linie discursivă o regăsim și în retorica lui Liviu Dragnea. De altfel, acesta marchează chiar în primele momente de după câștigarea alegerilor, în 2016, discursul anti multinaționale, cu tente de euroscepticism și cu valențe naționaliste, iar acest discurs atinge cote alarmante în ultima parte a anului 2018:

„E nevoie de un Guvern, de o coaliție, care să le spună atât băncilor, cât și multinaționalelor din România, că și această țară are dreptul să ceară ca din profiturile uriașe pe care le fac aici, taxele să le plătească aici, nu în paradisuri fiscale sau în țările de origine, că banii îi fac aici, în România, cu români. (…) Eu le spun tuturor acestora că România nu e stat fără câini. Nu putem sta ca momâile să vedem cum ni se iau resursele (…) ” – 16 decembrie 2018.

De altfel, faptul că această retorică nu este un accident este confirmat și de sloganul de campanie ales de către PSD și afișat deja în țară:

„Patrioți în Europa. România merită mai mult!”.

Este adevărat că, cel mai probabil, social-democrații își fac acum calculele de succes bazându-se valul populism-naționalismului care s-a instaurat deja în unele părți ale Europei, precum și pe încercarea de a genera un curent eurosceptic în interiorul societății. Cu toate acestea întrebarea fundamentală este dacă românul de rând este dispus să adere la un astfel de discurs în condițiile în care pentru cei ai mulți dintre ei este vital să muncească ei înșiși sau rudele lor pe piața europeană, să călătorească si/sau să studieze în Europa.

În egală măsură, rămâne de văzut care va fi răspunsul marilor puteri europene în fața acestei mișcări a partidului de guvernământ de la București în condițiile în care nimeni nu pare a fi dispus să mai repete experiența Brexitului, chiar și într-o formulă mai puțin radicală.

Raportarea la Servicii Secrete

Primul „red flag” pe monitorizarea serviciilor apare în data de 19 iulie 2012, în momentul în care Crin Antonescu propune, în cadrul unei ședințe CSAT, revocarea directorului STS, generalul Marcel Opriș, acuzându-l pe acesta că a instalat un sistem de telecomunicații speciale în sediul de campanie al lui Traian Băsescu. Consilierul prezidențial Iulian Fota este cel care, potrivit surselor, blochează demersul.

De altfel, pe parcursul deteriorării relației sale cu Victor Ponta și mai ales la momentul reconfirmării mandatului lui Kovesi, liderul PNL invocă mai mult sau mai puțin voalat înțelegeri oculte între premier și reprezentanți ai serviciilor.

Discursul anti sistem și mai ales anti servicii a fost o constată a ieșirilor publice ale lui Liviu Dragnea, deși acesta a făcut parte din cercul de apropiați ai unor foști șefi ai unor astfel de instituții, fiind de notorietate chiolhanele la care juca rolul de maestru bucătar. Apogeul discursului este atins în data de 16 decembrie, când atacă de-a valma SRI, SIE și Parchet General:

„Unde este patriotismul ofițerilor si procurorilor romani care vad miliardari străini care se cred Dumnezei planetari care finanțează acțiuni anarhiste in Romania ca sa răstoarne guverne si sa transforme Romania într-un maidan general? Mă interesează daca aceste instituții acționează românește. 99% dintre ofițerii SRI, SIE sunt buni patrioți. Problema este la 1% care vor sa ii duca in alte direcții.”

Deși zvonistica spune că liderul PSD încearcă stabilirea unor înțelegeri mai pe sub masă, mai ascunse vederii, cu unii dintre cei atacați, este greu de crezut că acesta va putea fi privit drept un partener de încredere în mâinile căruia poți așeza interese extrem de sensibile.

Asaltul la BNR

Pe fondul deciziei CCR de invalidare a referendumului, dar și a îngrijorărilor în legătura cu evoluția economiei exprimate de către Banca Mondială și FMI la acea vreme, Antonescu îl aruncă în irelevanță pe guvernatorul BNR:

„Această poveste cu economia afectată de suspendarea lui Traian Băsescu noi nu o înghițim. Economia României a fost pusă pe butuci de guvernările regimului Traian Băsescu. Niciodată, dar niciodată, pentru un om care crede în democrație și mă refer acum la un simplu cetățean, nu va fi convingător argumentul «Taci, înghite, nu-ți exprima voința că scade leul»”, a arătat el.”

Antonescu a adăugat că nu îl interesează, din acest punct de vedere, „nici măcar comentariile guvernatorului Mugur Isărescu”.
Șase ani mai târziu, Dragnea reia frontul deschis timide de către Antonescu în 2012 și lansează un atac fără precedent la adresa BNR și a guvernatorului Isărescu:

„Totuși, cred că Banca Națională este a României. Nu este proprietatea unei persoane sau a unui grup de persoane sau a unei puteri. E proprietatea României, e o instituție română care trebuie să lucreze în beneficiul României și al românilor. Ar trebui împreună cu Guvernul să lucreze pentru diminuarea inflației și pentru a găsi care sunt cele mai bune soluții de politică monetară, care e politica BNR. Nu să ascultăm mereu cum oameni care lucrează la Banca Națională fac tot felul de previziuni publice care produc deservicii României. Oameni cu funcții importante din Banca Națională care spun și spun că cu toate că Comisia Europeană a spus că deficitul comercial, de concurent al României, nu generează probleme, este sub 4% așa cum s-a stabilit, de la 4% apar riscurile, cu toate acestea știu ei că asta va produce necazuri în România.

Cum poți să vii să spui așa ceva? I-a pus Mugur Isărescu? I-a pus domnul guvernator? A făcut-o de capul lui? Este vorba de un mesaj din partea BNR! Poate să producă deservicii serioase României. Nu i-a nicio măsura conducerea BNR? Înseamnă că își asumă asemenea declarații. Sub nicio formă nu sunt de acord că inflația provine din politicile de creștere a veniturilor românilor”

Trei fronturi a deschis Antonescu în 2012: cu partenerii strategici, cu instituțiile de securitate națională și cu cea mai importantă instituție financiară a României. Pe aceleași trei fronturi luptă și Dragnea de mai bine de doi ani.
La vremea respectivă, Antonescu a mizat greșit pe cartea rebelului politic dispus să pună masa în cap oricui și fără a evalua impactul pe termen lung a acțiunilor sale, dovedindu-se că iluzia invincibilității politice poate fi spulberată într-o clipă. Aceleași instituții se află sub tirul lui Dragnea acum, acesta fiind în plină beția a puterii. Sau poate este doar un calcul extrem de bine făcut, din care face parte și iminentul anunț de candidatură la Președinția României: dacă va primi o nouă condamnare în dosarul ce este în curs acesta va putea juca rolul victimei politice, a sistemului și a prigoanei instituțiilor oculte occidentale.
De aici și până la azil politic nu este decât un pas, pe un drum bătătorit deja și de alții.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

6 comentarii pentru articolul „Invitații cristoiublog.ro – Julia Luca”

  • „Greselile” ambilor constau in faptul ca au spus niste adevaruri , au vrut sa faca ceva pt romani si nu i-au pupat in tuhas pe jefuitorii Romaniei

  • Maaaann, sa-mi bag picioarele, ala-i Jipa? Si ideile lui de kkt sint ingramadite sub casca aia de biciclist? Incape si Cernat acolo? 😀

    • Ăia nu-s dinții lu jipa. tocma își mesteca fasolea 😆

      • Maestre Cristoiu, ți-ai adus o slugă Soros în această Julia Luca, nu erau destui la Rise project? care o fi problema că Antonescu se lupta cu BNR, serviciile și „partenerii strategici”? Păi problemele de atunci sînt fidel cele de azi fiindcă Statu paraell a avut continuitate după 2010 și a devenit autoimun prin generali din serviciile secrete și justiție, prin Isărescu, prin elefanții de la UE. Un jurnalist adevărat ar scrie de asta, nu ar înjura pe unul care mai dovedește și oleacă de independență în gîndire, încercând să iasă din rîndul babuinilor 😆 .

        • Și totuși ce dantură rară are Jipa, ceva de speriat. I-ar trebui vreo doi ani de încercări ca să-l muște de cvr pe Dragnea. Lu Julia i-ar trebui ceva mai mult. 😆

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *