Nicolae Ciucă: Vom negocia cu toate forțele responsabile, astfel încât, într-o perioadă de timp cât mai scurtă, să reușim să alcătuim guvernul și să poată să fie aprobat în Parlament

„Modelul turcesc” rezonează în Europa de Est, Moscova este îngrijorată

Turcia a demonstrat altor țări că poate limita puterea Rusiei fără ajutorul SUA și al puterilor vest-europene, adăugând un nou element în calculele strategice ale Moscovei. Regulile nescrise care guvernează lupta împotriva conflictului dintre Rusia și Turcia au permis celor două țări să își continue relația în ciuda dezacordurilor flagrante în mai multe zone de conflict. Proiectele energetice comune, precum și achiziționarea de către Turcia a sistemului de apărare aeriană S-400 au funcționat ca un tampon în relații pentru a preveni un colaps similar cu cel care a urmat doborârii unui avion de vânătoare rusesc de către Turcia, în anul 2015. Cu toate acestea, oficialii ruși au articulat, în ultima vreme, amenințări deschise la adresa Turciei. Ce se află în spatele schimbării de ton a Moscovei?

„Recomandăm cu tărie colegilor noștri turci să analizeze cu atenție situația și să nu mai alimenteze sentimentul militarist al Kievului”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov. Înainte de această declarație, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, a criticat Turcia pentru că a promis sprijin pentru populația turcă a tătarilor din Crimeea: „Dacă această retorică va continua, va trebui să acordăm atenție și problemelor similare din Turcia. Nu am dori să facem acest lucru, așa că sper că Ministerul turc de Externe ne va asculta astăzi”.  Retorica dură și amenințătoare vine după o interdicție turistică impusă de Rusia Turciei. Chiar dacă Rusia spune că numărul de infecții Covid-19 din Turcia se află la baza deciziei, aceasta pare a fi o hotărâre legată de recenta escaladare a relațiilor dintre Ucraina și Rusia. Ultima dată când Rusia a impus această sancțiune a fost în 2015, când relațiile s-au tensionat. Aceasta este o sancțiune explicită pentru a viza economia turcă, deoarece turismul reprezintă cel puțin 12% din PIB-ul Turciei, iar turiștii ruși sunt numeroși. Lupta dintre Turcia și Rusia este evidentă, după cum se vede în declarația lui Lavrov, care a afirmat că Rusia își amintește cum Turcia a rămas pe poziții în ceea ce privește achiziționarea de sisteme S-400 în ciuda presiunilor majore. Cu toate acestea, o nouă dinamică ar putea modela viitorul relațiilor turco-ruse. Când Rusia și Turcia și-au normalizat relațiile, în anul 2016, mulți comentatori și analiști naționaliști ruși au afirmat că aceasta a fost o capitulare a Turciei în fața puterii Rusiei.

Capacitatea Turciei de a opri Rusia în Siria, succesul Turciei de a inversa echilibrul militar al puterii în Libia împotriva liderului de război Khalifa Haftar, susținut de Rusia, și rolul crucial pe care Turcia l-a jucat în regiunea Nagorno-Karabah nu sunt doar victorii militare, ele au devenit un model pentru a limita Rusia fără ajutorul SUA. Când turcii au doborât un avion de luptă rusesc care a încălcat spațiul aerian turc, partenerii NATO ai Turciei au lăsat-o în pace și oarecum singură.  De asemenea, sistemele Patriot desfășurate în Turcia, ca parte a efortului NATO de a proteja Turcia de o potențială agresiune care se revarsă din Siria (cu excepția celui al Spaniei), au fost retrase. Mai mult, Turcia s-a trezit singură în regiunea Idlib din Siria și în Libia, pentru a limita forța Rusiei. Ca și cum lipsa și retragerea sprijinului nu ar fi fost de ajuns, Turcia a fost chiar criticată de statele NATO pentru sprijinul acordat pentru integritatea teritorială a Azerbaidjanului. Turcia a învățat, pe calea cea mai grea, că nu poate avea încredere în partenerii săi din NATO pentru a echilibra Rusia, așa că Turcia a avut încredere în ai săi: Selcuk Bayraktar, mintea din spatele dronei TB2 Bayraktar, care a devenit simbolul poziției Turciei privind limitarea Rusiei. Nu este o coincidență faptul că firma Baykar a lui Bayraktar a format o companie comună cu Ucraina numită „Scutul Mării Negre”. Datorită cooperării turco-ucrainene, Turcia a produs drona Akinci, cu capacități chiar mai mari decât dronele TB2 Bayraktar dovedite în luptă. În plus, Turcia s-a sprijinit pe capacitățile sale diplomatice pentru a face alianțe. Independent de NATO, Turcia și-a cultivat relația și cooperarea cu actori statali și non-statali precum Ucraina, Azerbaidjan, Libia, guvernul interimar sirian și națiunile din Europa de Est. Procedând astfel, Turcia a format o mică alianță pentru a limita puterea Rusiei. În Europa, state precum Polonia și patria noastră, România, au urmărit îndeaproape modelul turc. Au văzut experiența Turciei și știu că nu se pot baza doar pe NATO împotriva Rusiei. În plus, încercările Franței de a fermeca Rusia au sporit și mai mult temerile în rândul acestor state. După ce au văzut că este posibil să limiteze Rusia fără ajutorul SUA sau al statelor vest-europene, statele est-europene se arată din ce în ce mai interesate de modelul turc. Prin urmare, nu este o coincidență faptul că Polonia a decis să achiziționeze dronele TB2 Bayraktar, Ungaria, Kazahstan, România și statele baltice fiind alți potențiali candidați.

Din punctul de vedere al Rusiei, lupta de tip brinkmanship (Brinkmanship este practica de a încerca obținerea unui rezultat avantajos prin împingerea evenimentelor periculoase în pragul unui conflict activ) cu Turcia este funcțională și este în interesul acesteia să evite o confruntare directă. Cu toate acestea, inspirația pe care Turcia a oferit-o statelor est-europene este ceva nou pentru calculele rusești. Rusia se teme că alte state din Europa de Est ar putea urma exemplul Turciei și ar putea limita Rusia fără a se baza pe SUA și pe statele din Europa de Vest, precum Franța. În prezent, Turcia a început să își exporte modelul, iar Rusia pare să sancționeze Turcia pentru acest lucru. Și se pare că Ankara nu va face niciun pas înapoi. După un timp, Moscova va vedea că sancțiunile nu funcționează și va fi forțată să ia o decizie dificilă, fie să riște o confruntare nedorită cu Ankara, fie să continue să joace conform regulilor nescrise care guvernează lupta împotriva conflictului dintre Rusia și Turcia. Aceasta este o decizie pentru viitor, iar până atunci mai avem timp. În acest fel, ne putem aștepta ca Turcia să ofere Rusiei stimulente pentru a se decide pentru cea de-a doua variantă.

Un nou proiect comun pentru a crește tamponul în relație ar putea fi de ajutor. Sau, calculul s-ar putea schimba cu totul dacă administrația Biden vede ceea ce foștii membri ai Pactului de la Varșovia și ai Uniunii Sovietice văd în Turcia. Ceea ce, după punctul meu de vedere, este puțin probabil.

Foto: Omer Ozkizilcik este analist pentru Fundația SETA și este editor la Suriye Gundemi.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog