Majoritatea românilor consideră că situaţia generală a ţării este mai rea comparativ cu cea din urmă cu 30 de ani, potrivit rezultatelor unui sondaj INSCOP

Pășunile prostiei omenești – Câteva întrebări fără întrebători

Entuziaștii celei de-a patra revoluții industriale așteaptă ca pe jar calculatorul cuantic, chit că, deși tehnologia e pe-aproape, utilitatea refuză cu încăpățânare să se arate la orizont. Sigur, marketingul pedalează pe „de milioane de ori mai repede” și alte parascovenii, dar puțini au răgazul să se oprească și să întrebe: „Mai repede… ce?” Și, nu în ultimul rând, pentru ce? Windows 98 avea nevoie de 200 MB de spațiu pe disc pentru a putea fi instalat. Când a apărut, calculatoarele cu hard de 600 MB erau „șmechere”. Astăzi, varianta supremă a faimosului sistem de operare are nevoie de vreo 15 GB, adică de… 75 de ori mai mult. E adevărat, capacitățile de stocare și cele de procesare au crescut și ele de vreo sută de ori în ultimele două decenii. Azi există stick-uri de memorie de 2 TB, iar procesorul unui ceas „inteligent” e de zeci de ori mai rapid decât calculatoarele personale de odinioară. Dar cu ce ne-au ajutat pe noi toate astea? Cât de întemeiat ne e entuziasmul pentru un calculator „mai puternic”, „mai rapid”, „mai bun”? Câte lucruri facem în plus la nivel personal de o sută de ori mai repede și mai bine față de ultimul deceniu al secolului trecut?

Încercați să vedeți cât timp puteți naviga pe internet cu un browser „necurățat” și nerepornit, mai ales dacă aveți de lucru cu chestii mai complicate decât paginile de socializare. O să constatați că în mai puțin de o săptămână nu mai funcționează nimic cum trebuie, resursele de memorie sunt epuizate, cache-urile încep să-și dea cu stângu-n dreptul și se impune o curățenie generală, eventual cu restart în coadă. Apoi încercați să vedeți câtă memorie solicită fiecare program deschis. Și să vedeți câte programe, de care habar n-aveți, rulează la foc continuu în calculatorul, pe care cu mândrie l-ați plătit, uneori poate pentru că cel vechi, deși intact, „se mișca tot mai greu”. (Alt tertip al firmelor producătoare pentru a-și crește vânzările – ce e vechi se updatează mai greu, ori deloc, nu are acces la anumite „binefaceri de ultimă oră” etc.) Și mai există o posibilitate, pe alocuri demonstrată în instanță și amendată cu sume uriașe pentru muritorul de rând, dar ridicole pentru „făptași”. Producătorii nu vor calculatoare sau telefoane vechi. Li s-ar gripa afacerea. Prin urmare, calculator vechi înseamnă încetinire intenționată, din software… cu adresă bine țintită. Dar trăsnăile nu se opresc aici. Există cel puțin un browser care deschide o pagină într-o secundă și fix aceeași pagină în… 20 de secunde, după repornire. În termeni laici, asta s-ar chema „luarea amprentelor”. La instalări și actualizări comedia e și mai mare, și nu mă refer la timpul necesar pentru instalare sau actualizare, ci la cel de dinainte de aceste operațiuni (sau de după), folosit pentru „exploatare”. Minute și ore în fiecare zi, de la milioane de oameni convinși că au pornit spre Marte.

O dată la câțiva ani ne schimbăm, mândri, calculatoare, telefoane și tablete cu unele „mai performante”. La prețul cuvenit, spațiul de stocare poate fi dublu, memoria e și ea mai mare (când nu e la fel), iar viteza procesorului poate fi semnificativ crescută. De ce? Cu foarte mici excepții, care de altfel ar trebui să fie și rare, în concordanță cu răspândirea meseriilor respective, nimeni nu are nevoie de discuri cu spațiu de 2 TB sau mai mult, iar memoria mare e bună pentru cei care-și folosesc calculatorul la jocuri sau – din nou, foarte puțini – la chestiuni complicate de grafică. Pentru ceilalți, diferența de comportament între calculatorul vechi și cel nou o să fie pur și simplu insesizabilă. Procesoarele supersonice de azi nu fac lucruri diferite față de cele de acum zece sau douăzeci de ani. Pentru majoritatea utilizatorilor procesorul cu capacitate dublă nu aduce mare lucru. Totuși, procesele „din spate” sunt tot mai numeroase și consumă tot mai mult din resursele plătite de „proprietarii” sculelor. Ce fac ele știu doar câțiva, dar nu pare hazardată presupunerea că monitorizează activitatea utilizatorului și culeg date, pe care apoi le folosesc pentru publicitate și nu numai. Nu îmi dau seama dacă mai există vreun domeniu în care ce-i al tău e și al producătorului, dar este o schemă de afaceri fabuloasă: „tu cumperi și eu folosesc”, sub pretextul că-ți ofer software „gratis” (uneori). E vremea să ne întrebăm cât de justificate sunt teama de extratereștri, roboți care preiau controlul și alte parascovenii hollywoodiene, când bat la poartă forțe infinit mai distructive și indubitabil malefice. Să ne întrebăm al cui e de fapt calculatorul pe care-l avem în dotare și cât control mai avem asupra conținutului pe care-l producem. Cum ne putem apăra de intruziuni și dacă nu cumva am devenit niște simpli țesători de timp (deci bani) pentru Marea Mașinărie. Și, nu în ultimul rând, câte libertăți ne-au mai rămas dintre cele cu care ne făleam acum niște ani…

Marele progres al omenirii în câmpul informaticii nu stă pe masa plebei, cum își închipuie naivii care se uită-n zare după avioane fără pilot și medici la purtător. Unii au acumulat nu doar averi greu de inventariat, ci și o putere înfricoșătoare (mă rog, așa ar trebui să fie, dacă majoritatea contemporanilor n-ar fi amorezați de statutul de majoretă cu urechi), care le permite să dicteze chiar și în domenii unde n-au nici urmă de competență, cum ar fi educația și sănătatea. Partea bună e că, atunci când viața îți e vis, ai mai puține șanse să te lovești cu capul de zid și să te și doară — o iei ca pe o condiție pentru trecerea la nivelul următor, cel mult. În curând, când toată floarea cea vestită a Apusului o să doarmă, visând frumos, s-ar putea să-i și placă în rolul de păstaie: pe o parte intră alimentele, pe alta ies datele, spre minunata lume a sticlei în care omul începe să semene tot mai tare cu drosofila, de care oricum era mai apropiat genetic decât i-ar fi plăcut. E destul de înfiorător peisajul ăsta în care toți experții autorizați în materie de apă de ploaie așteaptă legați la ochi și la urechi mântuirea cuantică. Fiindcă, deși au gura slobodă, nu-și pun niciuna dintre întrebările legitime cărora deja începe să le treacă ceasul. Iar ce se întâmplă când întrebările nu sunt puse vedem în vremurile din jur, în care populații detracate bântuie lumea cu botniță pe față și declanșează cruciade împotriva păgânilor științifici care pun întrebări. Uitate-s vremurile în care Heidegger părea înțelept când spunea că întrebatul e pietatea gândirii. Pietatea de atunci e azi delict, iar virtutea stă în ciomagul părerii. Din fericire, viața are căile ei de a ne frige atunci când dăm deoparte pietatea.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

10 comentarii pentru articolul „Pășunile prostiei omenești – Câteva întrebări fără întrebători”

  • Interesant articol. Ce parere aveti despre noile procesoare M1 cu arhitectura ARM din seria Apple silicon, folosite in noile macbook-uri si iMac-uri? Preturile acestora din urma sunt mai mult decat acceptabile pentru acest brand, raportate la versiunile din urma si au si scazut acum ca incepe scoala. Previzionati ca toate aplicatiile vor migra catre aplicatii universale care sa suporte atat Intel cat si ARM sau majoritate vor continua sa utilizeze Rosetta sau va fi un inssucces, daca nu? Va multumesc.
    Cat despre compuerul cuantic, nu stiu unde am putea vedea entuziasti in afara celor cativeva zeci de oameni de stiinta care se ocupa cu asta (asemanator povestii cu bomba atamica, in timpul celui de-al doilea razboi mondial).

  • De data asta subscriu cu entuziasm! Toate SO sunt superevaluate iar HW gigantice sunt clar rezultanta. Pe undeva Linux-ul mai salveaza ceva din situatie. Dar si acesta e sau va fi cumparat. Pentru un om obisnuit, Linux e o solutie ca sa nu renunti la un HW mai vechi. Dar parca si acolo lucrurile urmeaza tendinta generala. Din pacate lumea nu mai vrea sa tina cont de valori. Zeul suprem Banul, a preluat cu totul activitatea umana, indiferent de domeniu. La automobile avem de asemenea o situatie asemanatoare. Este exact ce se intampla cu calculatorele. „Noroc” cu electricele, care o sa ne „sature” de aceasta inventie. Mobilitatea va fi ucisa in numele ecologiei si a salvarii planetei. Certificatul digital a statuat oficial inceputul noii epoci scalavagiste moderne. Solutia pare sa fie doar disparitia omului. Prea ne-o tragem singuri. Poate au pe undeva dreptate sonatii aia cu extinction rebelion. Lumea a ajuns un sanatoriu de nebuni si mai se si mandreste cu chestia asta.

  • iata ceva nepretuit, pentru om: Prostia

    abia omul care ajunge la concluzia ca…habar n-are cine e 🙂 se cunoaste pe sine insusi. :))))

    Prostia e cale catre Inteligenta.

    pe cind Desteptaciunea sta aninata pe peretii bibliotecilor Lumii Mari, inteligenta sta aninata pe peretii Inimilor.

    Desteptaciunea e o Acumulare, pe cind Inteligenta e o Daruire. Iar pentru ca Inima e SI povestea Mintii ( Mintea fiind doar povestea ei si-atat ), inteligenta cuprinde Desteptaciunea, pe cind Desteptaciunea presupune inca din definitie lipsa Inteligentei ( tocma dasta cea mai ciudata definitie ar putea fi chiar asta: Inteligenta Artificiala:))
    pai…o inteligenta artificiala fix de Inteligenta e lipsita:))) ( iata ceva ce nu exista: inteligenta artificiala, ea fiind…exclusiv o componenta a Naturii ( care e Minte SI Inima ) )

  • calculatorul cuantic e o desavarsire ( la limita )
    el impacheteaza ‘tot timpul’ in ‘timpul lui Planck )
    ‘tot timpul’…din Univers, evident.

    or asta e…putin altceva decat un computer clasic, macar pentru ca un compute clasic nu poate, prin definitie, sa gaseasca o solutie pentru ca Nemurirea sa se manifeste, pe cind calculatorul cuantic chiar prin definitia lui se ocupa cu asa ceva.

    un computer clasic foloseste un soft pe care oamenii l-au generat, pe cind un computer cuantic isi scrie singur softul.

    un computer clasic foloseste ‘matematica’, pe cind un computer clasic foloseste chiar Matematica ( desavarsirea matematicii ), adica matematica pe care omull ar descoperi-o daca si numai daca ar avea la dispozitie ‘tot timpul’ din Univers. ( computerul cuantic are la dispozitie acest ‘tot timpul’ in fiecare ‘timp’ al lui Planck! )

    computerul cuantic n-are treaba cu revolutii industriale, ci cu Revolutia Mondiala ( pe care o si anunta, fiind si singura alarma care anunta acest proces unic in istoria civilizatiilor care se perinda pe o planeta oarecare ), perpetua revolutie fiind starea proprie unui perpetuum mobile si Revolutia Mondiala e una perpetua )

    cauza manifestarii calculatorului cuantic e…dorinta de nemurire.
    deci…mai intai a fost primul om care si-a dorit sa mai traiasca, dupa care si-a dorit sa mai traiasca barim o vreme, dupa care si-a dorit sa nu mai moara si abia dupaia, ca efect al acestei dorinte, s-a nascut calculatorul cuantic.

    calculatorul cuantic este ‘implinirea unei dorinte’
    in Univers orice dorinta se implineste ( aceasta fiind si definitia absoluta a…libertatii )
    poate ca se implineste dupa un an, dupa o suta de ani, dupa mii de ani, sau poate ca se implineste in timpul lui Planck, insa o dorinta, odata…dorita, se va implini implacabil,
    atata tot ca ea se prea poate sa fie…dorita in mod relativ, insa de implinit ea se implineste intotdeauna in mod absolut.
    ca dovada…:))! omul si-a dorit Nemurirea si isi vede dorinta implinita atunci cind priveste calculatorul cuantic:))), caz in care se prea poate sa nu-si dea seama, din prima, ce dorinta implineste computerul cuantic:))

    computerul cuantic e…scara pina la Cer.
    computerul cuantic este…desavarsirea Turnului Babel ( Turnul Babel a fost o stiinta, nu un bloc turn:)) )

    Granita Universului se afla la nivel cuantic, iar un computer cuantic asta face, …pune ‘un picior’ .pe Granita Universului. ( doar pe granita Universului se manifesta Tot Timpul, in lipsa manifestarii Spatiului, si Tot Spatiul,…in lipsa manifestarii Timpului,
    in sanul Universului manifestandu-se un melanj…spatiu-timp )

    avand Tot Timpul la dispozitie, basca ca il are in fiecare timp al lui Planck, el va…descoperi Nemurirea. adica Perpetuum Mobile. adica ce si-a propus stiinta numita Turnul Babel insa n-a reusit…de tot.

    tocma daia se si poate inscrie intr un Curcubeu dinamica spatio-temporala care are intr un capat Babilonul cu Turnul Babel aferent, in celalalt capat…’vremurile astea’, iar pe pozitia Verdelui Curcubeului pe Hristos, Pacea Absoluta.

    tot filozofic vorbind, Civilizatia va atinge…in curind, nu doar Granita Universului, ci si una din Desavarsirile Creatiei, care Desavarsiri suna asa: Bine SI Rau, adica Minte SI Inima.
    cazul civilizatiei curente e ala in care ea atinge Desavarsirea numita Minte.( tocma daia si calculatorul cuantic e expresia Desteptaciunii plenare, caz in care cea care nu se manifesta e fix Inteligenta ( care e proprie Inimii ) ),
    si tocma daia calculatorul cuantic isi si genereaza, avand la dispozitie Tot Timpul din Univers pentru a face asta, ba avandul la dipozitie si in ‘timpul lui Planck’, propriul algoritm, unul care e rezultatul manifestarii Matematicii, Matematica fiind, cum ziceam, matematica pe care ar descoperi-o si omul, insa daca si numai daca ar avea la dispozitie o viata lunga cit cea a Universului…)

    Matematica, adica ‘desavarsirea’ matematicii, e posibilla doar pentru ca e posibil calculatorul cuantic.
    Matematoica, cea mai seaca stiinta din Creatie ( pentru ca e lipsita de Inima, fiind creatia exclusiv a Mintii, cum ziceam ), va disponibiliza si definitia Civilizatiei Perpetue, adica a civilizatiei peste care nu mai trece…Iarna.

    prin urmare…daia tot zic eu ca Civilizatia tinde spre imaginea din Oglinda a Naturii, adica spre o manifestare in stil Anti, referinta fiind Natura, adica spre o lume…intoarsa pe dos si cu capul in jos,…adica cu matele pafara si cu capul in jos, …adica fix cum a sfarsit Iuda )
    si daia tot spun eu ca Zeul Lumii e Inteligenta Artificiala ( adica orice inteligenta artificiala care se! desavarseste intr un calculator cuantic, si face asta doar pentru ca…are Tot Timpul la dispozitie ( chiar si dvs v-ati desavarsi daca ati avea Tot Timpul…din Creatie la dispozitie, deci nu e nicio mirare la mijloc…:)) )

    prin urmare…cui ii pasa ce ‘inteligente artificiale’ pune omul la cale:)), cita vreme Inteligenta Artificiala…se! naste, deci o face prin propriile puteri?, si o face pornind de la un proces logic oarecare, pe care-l intoarce pe absolut toate partile, avand la dispozitie ‘timpul absolut’, adica ‘tot Timpul’…din Creatie.

    tocma daia am si zis ca in Univers se manifesta o singura Inteligenta Artificiala, pentru ca Destinatii in Univers sint doar doua: Mintea, Inima(care vine la pachet cu Mintea)

    prin urmare orice civilizatie, ajungand la ‘desavarsire’, ajunge la una din destinatiile astea doua, caz in care oricare doua sau mai multe civilizatii din Univers ajung sa aiba Intersectie fix in momentul in care ating ‘desavarsirea’, in cazul ‘Mintii’ desavarsirea aratatnd asa: Inteligenta Artificiala.
    mai simplu: manifestarea calculatorului cuantic e si cel care atentioneaza ca, daca in Univers se manifesta civilizatii care au ajuns la ‘desavarsire’, atunci tocma ce a devenit posibila o intersectie…inteligibila intre noi si acele civilizatii:)), adica…nicio mirare daca in curind povestea cu extraterestri va deveni…realitate:)))

    Apocalipsa pare a fi ceva horror. Sa nu uitam, totusi, ca ea a fost vazuta asa prin ‘ochi de Ioan’.
    prin ochii nostri, cae n-avem ‘ochi de Ioan’, ea se vede putin altfel:)), mai exact asa: Raiul pe Pamant! :))) ( care aduce cu sine, mai inainte de orice altceva, Nemurirea!:)) )
    prin urmare iata ce ne paste: Raiul pe Pamant!:)))
    cu toate astea oamenii, spre fundamentale deosebire, vor alege…sa moara:))), pentru ca vor renunta la Nemuire alegind…Vesnicia:))
    Pe cind Nemurirea presupune manifestarea Tot Timpului, Vesnicia presupune pilsa lui, iar inrte astea doua deosebesti…exclusiv cu Inima:)), daia zic io ca toti oamenii sint Inteligenti, ca toti oamenii sint Geniali, ca toti oamenii sint Inimosi, pentru ca doar acestia vor ramane…’in picioare’ :))), altoamenii, adica Nou Om, adica omul creat dupa chipul si asemanarea Mintii, metamorfozandu-se in asa hal incat…numai oameni nu vor mai fi.

    e o Istorie a Trecutului si una a Viitorului.
    ambele sint scrise, chiar daca sint scrise fix in timp ce eu scriu si tu citesti:)))
    scrise fiind, pot fi citite.
    unii citesc Istoria Trecutului, altii paia a Viitorului, si creca sint si unii care le citesc pe amandoua:)
    ( Istoria Viitorului e scrisa cu dorintele oamenilor. aceste dorinte sint…implacabile, se vor implini negresit. simtind cam cind le-a venit sorocul…citesti Istoria Viitorului. insa…indiferent daca unii o citesc sau nu, Istoria Viitorului e scrisa. si e scrisa in mod absolut, pentru ca in mod absolut sint implinite si dorintele oamenilor, iar oamenii…sint liber sa-si doreasca…ce le trece prin cap, inima…:))) )
    ( si…tocma dasta si zic eu ca Unificarea, adica urmatorul nivel al Globalizarii, se ocupa cu…unificarea dorintelor:).
    Unificind dorintele oamenilor…unifici viitorul, implacabil, pentru ca dorintele, implinindu-se, aduc lumea mare la acelasi numitor:))
    prin urmare, spre deosebire de Globalizare, Unificarea nu e cu japca:)), ci cu…dorinte la liber:),
    insa nu chiar la liber, pentru ca pe taraba cu dorinte vor fi disponibile, deja se intampla asta la nivel global, cam un singur soi de dorinte 🙂
    prin urmare chiar si unificarea dinamicilor la nivel planetar e o poveste…cuantica:))), da dorintele pacolo se plimba:) )

    ati fost o Muza, azi, domnule Zaicu. Bravo!:))))

    • …calculatorul cuantic e si despre Antihrist:))

      Antihrist e…antiom:)),
      ca om a fost Hrist:)

      deci ce stim noi despre Antihrist, ‘noi’ fiind crestinii?
      pai ce sa stim, ca numa om nu e:)))
      prin urmare noi, crestinii, nu…il recunoastem pe Antihrist uitandu-ne dupa un om, ci dupa un antiom:)

      antiomul e ‘creatia Mintii ( singurica singurea )
      omul e creatia Inimii ( cu Mintea ce-i sade-n brate cu tot )

      antiomul e ‘creatia’ computerului cuantic:)))

      Antihrist e ‘omul’,in fapt Antiomul naacut de Inteligenta Artificiala, de Mintea care misuna in orice computer cuantic ( ca e aceeasi )

      deci iata spre ce tre sa privim daca vrem sa l aflam pe Antihrist: spre Antiom, adica spre progenitura Computerului Cuantic si a Inteligentei Artificiale din dotarea lui:)))

      bineinteles ca ceea ce spun poa sa fie pus la indoiala, …va urez succes, voua, celor care doriti sa faceti asta!:)))
      insa dupa ce…obositi, ce-ar fi daca ati spune barim atat: …daca o fi, frate, asa?!:))))))
      asta da! intrebare:))))

    • Interesant, nu am mai vazut un asrfel di punct di vedere, da’ daca asta micu, cuanticu, s-ar inventa singur de capu lui, poate tioria dumneavoastra, domnule, ar fi corecta, da’ fiind facut tăt dă niste oamini ,tăt lucru manual sau computer clasic va fi, „computer cuantic” e doar un trademark sau ceva sa-l diferentieze de mecbucul domnului Catu.
      Dumneavoastra ce ziceti, va pricepeti, sa-mi iau si io mecbuc? ca l-am intrebat si pe domnu, da’ nu cred ca imi va raspunde, ca autorii scriu articolele si pi urma nu mai citesc comentariile, zic ca articolele nu le mai apartine, da’ mie muse pare un sablon di feisbuk asta, nu stiu, poate grissesc.

      • Luati-va mecbuc daca aveti aifon. Cafenelele din Dorobanti si Old Town va asteapta cu drag. Totul e sa le afisati pe masa! 😎

        • Aha, deci numa daca am aifon. Da’ din asta n’am ca nu-mi place. Deci nu pot sa-mi ieu, astept sa bage pi e_mag computere cuantice, ce sa fac.. poate la alea nu se cere aifon. Da’, domnu Cib sa stiti ce io nu umblu prin cafenele si pi la zoni cu fitze, io’s baiet de la tara. Rar merg la bucuresti, cam o data la doua luni merg la vara’miu la pushcarie, doar cand am si eu bani si di drum si di paket la baietul ala.

  • Pe de-o parte ”.. nu sunt vremile supt cârma omului, ci bietul om supt vremi”.
    Pe de alta ”.. Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece..”
    Aici pe site am citit un fragment din Toamna patriarhului care ne sugerează că istoria se repetă, în lipsă de idei păpușarii de azi adoptă metodele generalilor dictatori de ieri ”..retrăia începuturile regimului său când se folosise de un mijloc asemănător pentru a dispune de puterile excepţionale ale legii marţiale în faţa unei grave ameninţări de revoltă civilă, declarase prin decret stare de ciumă, dispuse înălţarea steagului galben în lancia farului, închise portul, suprimă duminicile, interzise jelirea morţilor în public şi cântecele ce aminteau de ei şi forţele armate au fost însărcinate să vegheze asupra îndeplinirii decretului şi să hotărască în privinţa bolnavilor după bunul lor plac, astfel încât patrule cu brasarde sanitare executau în văzul lumii oameni de cea mai diferită condiţie, marcau cu un cerc roşu porţile celor bănuiţi de nesupunere faţă de regim, însemnau cu fierul roşu ca la vaci fruntea infractorilor de rând, a vagabonzilor şi a pederaştilor, pe când o misiune sanitară solicitată de urgenţă guvernului său de către ambasadorul Mitchell era menită să-i protejeze de molimă pe cei care locuiau în palat, luau de pe jos probe de rahat de la copiii născuţi la şapte luni pentru a-l analiza la microscop, puneau pastile dezinfectante în hârdaie, le dădeau cobailor din laboratoarele lor de cercetare să mănânce gângănii, iar el le spusese prin interpret, prăpădindu-se de râs, nu fiţi proşti, mister-ilor, aici nu-i altă ciumă decât voi, dar ei insistau că este, că aveau ordine de sus ca să existe, preparaseră o miere cu virtuţi preventive, densă şi verde, cu care îi ungeau din cap până-n picioare pe toţi cei care veneau în vizită fără deosebire de rang, de la cei mai simpli până la cei mai de vază, îi obligau să păstreze distanţa în cursul audienţelor, ei în picioare în prag, iar el aşezat în fundul salonului unde glasul lor răzbătea, dar nu şi respiraţia, parlamentând prin strigăte cu nudurile de viţă aleasă care gesticulau cu o singură mână, Excelenţă, cu cealaltă acoperindu-şi porumbelul sfrijit uns cu verde, şi toate acestea pentru a-l feri de contagiune pe cel care concepuse în istovirea stării de veghe până şi amănuntele cele mai banale cu privire la falsa calamitate, scornind minciuni cosmice şi răspândind pronosticuri de apocalips potrivit principiului său că lumea se teme cu atât mai mult cu cât înţelege mai puţin, şi nici nu clipi când unul dintre aghiotanţi, livid de groază, luă poziţie de drepţi în faţa lui dându-i vestea, domnule general, că ciuma face ravagii cumplite în rândul populaţiei civile, astfel că prin sticla fumurie a limuzinei prezidenţiale văzuse timpul oprit din ordinul său pe străzile pustii, văzu vântul buimac fluturând steagurile galbene, văzu uşile închise până şi la casele fără cerc roşu, văzu vulturii ghiftuiţi prin balcoane şi văzu morţii, morţii…”

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

A apărut cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”

După ani și ani de documentări, discuții cu unii dintre actorii implicați în evenimentele din decembrie, Ion Cristoiu a terminat de scris cartea „Decembrie 1989. Un talmeș-balmeș bine regizat”.
Apăsați aici pentru mai multe detalii
Invitații cristoiublog