România a obţinut, prin Roxana Mînzatu, poziţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene şi portofoliul Competenţe şi Educaţie, Locuri de muncă şi drepturi sociale, demografie

Prin tribunale ca prin viață | Ce înseamnă apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale?

Cine nu are cont măcar pe o rețea de socializare? Cine nu știe că libertatea de exprimare exercitată abuziv poate produce prejudicii morale semnificative? Da, mulți sunt cei care nu conștientizează că ceea ce postează, comentează, distribuie sau apreciază pe rețelele de socializare ar putea leza dreptul la onoare, demnitate, reputație profesională a unei persoane.

Ce putem face?
Necesitatea menținerii unui echilibru între exercitarea dreptului la libera exprimare și dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională este reglementat expres atât de normele naționale, cât și de cele internaționale.

Să vedem ce spune articolul 10 (Libertatea de exprimare) din CEDO – Convenția europeană a drepturilor omului.

„1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, cinematografie sau televiziune unui regim de autorizare.

2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii, a moralei, a reputaţiei sau a drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.” Sursa: CEDO

Dar ce spune legislația națională?
Este foarte important să discutăm despre libertatea de exprimare și ce presupune aceasta.

Potrivit art. 1 alin. (1) al Legii nr. 64 din 2010 cu privire la libertatea de exprimare:

„Prezenta lege are scopul de a garanta exercitarea dreptului la libera exprimare, precum şi un echilibru între asigurarea dreptului la libera exprimare şi apărarea onoarei, demnităţii, reputaţiei profesionale şi vieţii private şi de familie ale persoanei.”

Articolul 7 (Dreptul la respectul onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale):

„(1) Orice persoană are dreptul la apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei sale profesionale lezate prin răspîndirea relatărilor false cu privire la fapte, a judecăţilor de valoare fără substrat factologic suficient sau prin injurie.

(2) Persoana lezată prin răspîndirea unor relatări cu privire la fapte poate fi restabilită în drepturi dacă informaţia cumulează următoarele condiţii:

  • a) este falsă;
  • b) este defăimătoare;
  • c) permite identificarea persoanei vizate de informaţie.

(3) Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (2) poate solicita rectificarea sau dezminţirea informaţiei, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat.

(4) Persoana lezată prin răspîndirea unor judecăţi de valoare poate fi restabilită în drepturi dacă judecăţile de valoare cumulează următoarele condiţii:

  • a) nu se bazează pe un substrat factologic suficient;
  • b) au un caracter defăimător;
  • c) permit identificarea persoanei vizate de informaţie.

(5) Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (4) poate solicita rectificarea sau dezminţirea informaţiei, sau publicarea unei replici, precum şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat.

(6) Se consideră injurie exprimarea care cumulează următoarele condiţii:

  • a) exprimarea intenţionată verbală, scrisă sau nonverbală nu corespunde normelor de conduită general acceptate într-o societate democratică;
  • b) permite identificarea persoanei vizate.

(7) Persoana care se consideră lezată în modul stabilit la alin. (6) poate solicita exprimarea scuzelor şi repararea prejudiciului moral şi material cauzat.

(8) Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru stilul umoristic şi satiric dacă prin folosirea acestuia nu se induce în eroare publicul în privinţa faptelor.” Sursa: Legea Nr. 64 din 2010

Ce înseamnă apărarea onoarei, demnităţii şi reputaţiei profesionale conform unei Hotărâri a Plenului Curții Supreme de Justiție din 2006?

„Onoarea reprezintă aprecierea pozitivă care reflectă calitatea persoanei în conştiinţa socială.
Demnitatea reprezintă autoaprecierea persoanei întemeiată pe aprecierea societăţii.
Reputaţia profesională reprezintă reflectarea calităţilor profesionale ale persoanei în conştiinţa socială, însoţită de aprecierea pozitivă a societăţii.”

Poate s-ar părea că ceea ce postăm pe pagina noastră de pe rețeaua de socializare reprezintă ceva privat, dar instanțele din diferite state au stabilit, prin hotărârile emise, că rețelele de socializare reprezintă spațiu public, indiferent că postarea ta poate fi văzută doar de prieteni sau de toți utilizatorii.

Mai mult, fiecare trebuie să răspundă pentru ceea ce postează. În România, Înalta Curte de Casație și Justiție, printr-o Decizie din noiembrie 2014, a stabilit că rețeaua de socializare Facebook este spațiu public, menționând că „este indiscutabil că fapta constând în sloganul postat pe pagina reţelei de socializare îndeplineşte exigenţa juridică privind „caracterul public” întrucât mesajul a fost postat pe o reţea de socializare care, prin natura sa, este destinată accesului public/oricărui utilizator, în faţa unui anumit număr de persoane şi, pe de altă parte, mesajul a fost postat cu intenţia parvenirii la cunoştinţa utilizatorilor publici ai paginii şi inclusiv a categoriei protestatarilor.” – Sursa: Juridice.ro

Având în vedere toate aceste date, trebuie să conștientizăm că putem fi trași la răspundere civilă delictuală pentru postările de pe rețelele de socializare care lezează dreptul la onoare, demnitate și reputație profesională a altcuiva.

Potrivit art. 1398 alin. (1) din Codul civil, „cel care acţionează faţă de altul în mod ilicit, cu vinovăţie, este obligat să repare prejudiciul patrimonial, iar în cazurile prevăzute de lege, şi prejudiciul moral cauzat prin acţiune sau omisiune.”

De regulă, repararea prejudiciului poate surveni doar atunci când sunt întrunite toate elementele pentru angajarea răspunderii civile delictuale: fapta ilicită, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu, și vinovăţia. Totuși, în anumite cazuri expres prevăzute de lege, unul dintre elementele respective poate lipsi.

În concluzie, este foarte important să știm că, deși libertatea de exprimare este una dintre libertățile fundamentale ale omului, totuși, aceasta nu poate fi exercitată abuziv deoarece riscăm să fim trași la răspundere civilă delictuală și să plătim daune morale serioase.

Motiv pentru care vă recomand să vă gândiți de două ori înainte de a posta, de a distribui ceva pe o rețea de socializare sau de a accepta să fiți tăg-uiți la o anumită postare.


Clarificare comentarii:

Toate comentariile de pe acest blog sunt moderate.
Deși autorii articolelor de pe site, precum și redactorul-șef și administratorul, încurajează libera exprimare, aceasta presupune din partea cititorilor un comportament civilizat și un limbaj civilizat. Prin urmare, vor fi șterse comentariile care se abat de la această regulă. Acestea se referă, dar nu se limitează, la: cuvinte injurioase adresate autorilor, redactorului șef, administratorului și cititorilor blogului, precum și altor persoane, mesajele xenofobe și rasiste, mesajele ce îndeamnă la ură și violență, mesaje publicitare de orice fel (în caz că se dorește aceasta, scrieți la adresa webmaster@cristoiublog.ro), mesaje cu conținut obscen ș.a.m.d.
Cititorii sunt rugați să semnaleze orice abatere mai înainte menționată. În maximum 24 de ore cele semnalate vor fi analizate și se vor lua măsuri după caz.
Toți cei care doresc să își exprime opinia pe acest blog, se presupune că au citit și că sunt de acord cu cele menționate mai sus. În caz de dezacord, sunteți rugați să nu scrieți niciun comentariu sau să părăsiți imediat acest site.
Mulțumim tuturor cititorilor pentru opiniile civilizat exprimate, precum și pentru colaborarea lor!

Comentarii

Un comentariu pentru articolul „Prin tribunale ca prin viață | Ce înseamnă apărarea onoarei, demnității și reputației profesionale?”

  • Legea 64/2010 si decizia Curtii Supreme despre care se face vorbire in text sunt din Republica Moldova. Legea 64/2010 din Romania este despre niste terenuri ale Aeroportului Iasi. Autorul textului sau administratorii site-ului cristoiublog.ro ar trebui sa faca aceasta precizare, pentru a nu se intelege ca argumentele din text au vreo aplicabilitate in Romania.
    In plus, Legea 64 din Moldova e noaptea mintii. De exemplu, printre criteriile evaluarii corectitudinii unui text este trecuta existenta unui „substrat factologic suficient”. Cum – evident – nu exista experti in suificienta stratului sau substratului factologic, totul este lasat la aprecierea subiectiva a partilor. Asadar, daca eu public o informatie adevarata, dar pe care nu o pot verifica din 3 surse, un judecator poate considera ca nu am avut un „substrat factologic suficient” si ca, desi am spus adevarul, pot fi condamnat la plata de despagubiri catre persoana despre care am spus adevarul.
    Per ansamblu, legea aceasta aduce cu unele legi represive de pe vremea guvernarii Nastase, sau cu Codul Deontologic al Junalistului, la fel de represiv la adresa libertatii de exprimare, adoptat de Clubul Roman de PResa, sub bagheta lui CTP.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *